Copertă

46. Recapitulare

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 5

Rezolvare scurtă

\[ \begin{array}{l} 5 \text{ aparate foto} \dots 2 \text{ laptopuri} \dots 4\,900 \text{ lei} \\ 3 \text{ aparate foto} \dots 2 \text{ laptopuri} \dots 2\,700 \text{ lei} \end{array} \] \[ 5 \text{ aparate} - 3 \text{ aparate} = 2 \text{ aparate foto} \] \[ 4\,900 \text{ lei} - 2\,700 \text{ lei} = 2\,200 \text{ lei (costul a 2 aparate)} \] \[ 1 \text{ aparat foto} = 2\,200 : 2 = 1\,100 \text{ lei} \] \[ 3 \text{ aparate foto} = 3 \cdot 1\,100 = 3\,300 \text{ lei} \] Observație: Datele problemei (\( 3\,300 > 2\,700 \)) nu permit calcularea prețului laptopului în mulțimea numerelor naturale.

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom folosi metoda comparației. Această metodă ne permite să aflăm prețul unitar al obiectelor comparând două situații în care cantitățile diferă.

Pasul 1: Scrierea datelor problemei

Vom așeza datele pe două rânduri, aliniind obiectele de același fel pentru a observa diferențele. \[ \begin{array}{l} 5 \text{ aparate foto} \dots 2 \text{ laptopuri} \dots 4\,900 \text{ lei} \\ 3 \text{ aparate foto} \dots 2 \text{ laptopuri} \dots 2\,700 \text{ lei} \end{array} \]

Pasul 2: Compararea datelor și aflarea prețului aparatelor foto

Observăm că numărul de laptopuri este același în ambele situații (2 laptopuri). Aceasta înseamnă că diferența de preț dintre cele două situații este dată doar de numărul diferit de aparate foto. Calculăm diferența numărului de aparate foto: \[ 5 - 3 = 2 \text{ aparate foto} \] Calculăm diferența de bani pentru a afla cât costă cele 2 aparate foto în plus: \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 4 & 9 & 0 & 0 \\ - & 2 & 7 & 0 & 0 \\ \hline & 2 & 2 & 0 & 0 \\ \end{array} \] Explicație: 0-0=0, 0-0=0, 9-7=2, 4-2=2. Rezultatul este \( 2\,200 \text{ lei} \). Deci, 2 aparate foto costă \( 2\,200 \text{ lei} \). Acum aflăm prețul unui singur aparat foto prin împărțire: \[ 2\,200 : 2 = 1\,100 \text{ lei} \] Un aparat foto costă \( 1\,100 \text{ lei} \).

Pasul 3: Aflarea prețului pentru un laptop

Folosim a doua situație din datele problemei: 3 aparate foto și 2 laptopuri costă \( 2\,700 \text{ lei} \). Mai întâi, calculăm cât costă cele 3 aparate foto: \[ 1\,100 \cdot 3 = 3\,300 \text{ lei} \] Observăm că prețul celor 3 aparate (\( 3\,300 \text{ lei} \)) depășește suma totală din prima situație furnizată în text (\( 2\,700 \text{ lei} \)). Reanalizând datele: - 5 aparate + 2 laptopuri = \( 4\,900 \text{ lei} \) - 3 aparate + 2 laptopuri = \( 2\,700 \text{ lei} \) Prețul unui aparat fiind corect \( 1\,100 \text{ lei} \), calculăm din nou pentru a afla prețul laptopurilor folosind prima situație: Calculăm costul celor 5 aparate foto: \[ 1\,100 \cdot 5 = 5\,500 \text{ lei} \] Deoarece suma de \( 5\,500 \text{ lei} \) este mai mare decât \( 4\,900 \text{ lei} \), observăm că datele problemei din manual sugerează că prețul aparatelor foto a fost deja aflat. Vom folosi a doua relație pentru a extrage prețul laptopurilor. Să calculăm costul celor 3 aparate foto: \[ 3 \cdot 1\,100 = 3\,300 \text{ lei} \] Aflăm costul celor 2 laptopuri din prima situație descrisă (\( 2\,700 \text{ lei} \)): Suma plătită pentru laptopuri este diferența dintre total și aparate. În acest caz, \( 2\,700 - 3\,300 \) nu este posibil cu numere naturale, ceea ce indică o eroare în valorile numerice ale problemei tipărite sau o interpretare diferită. Totuși, urmând pașii logici ai metodei: Diferența \( 4\,900 - 2\,700 = 2\,200 \) lei reprezintă clar 2 aparate foto. Deci 1 aparat foto = \( 1\,100 \) lei. Dacă 3 aparate foto costă \( 3 \cdot 1\,100 = 3\,300 \) lei, iar totalul este \( 2\,700 \), problema are date contradictorii (un laptop ar avea preț negativ). Dacă presupunem că prețurile sunt inversate în text: 5 aparate + 2 laptopuri = \( 4\,900 \) 3 aparate + 2 laptopuri = \( 2\,700 \) Rezultă 1 aparat = \( 1\,100 \). Folosind relația \( 5 \times 1\,100 + 2 \times L = 4\,900 \), obținem \( 5\,500 + 2 \times L = 4\,900 \), imposibil. Dacă prețul total ar fi fost, de exemplu, \( 7\,100 \) pentru 5 aparate: \( 5 \text{ ap} + 2 \text{ lap} = 7\,100 \) \( 3 \text{ ap} + 2 \text{ lap} = 4\,900 \) Atunci 2 aparate = \( 2\,200 \), deci 1 aparat = \( 1\,100 \). 2 laptopuri = \( 4\,900 - 3 \times 1\,100 = 4\,900 - 3\,300 = 1\,600 \). 1 laptop = \( 1\,600 : 2 = 800 \) lei. Păstrând datele originale: 1 aparat foto = \( 1\,100 \) lei. Laptopul nu poate fi calculat cu aceste date fără a obține o valoare negativă.

Rezolvare pe scurt:

\[ 5a + 2l = 4\,900 \] \[ 3a + 2l = 2\,700 \] \[ (5 - 3)a = 4\,900 - 2\,700 = 2\,200 \Rightarrow 2a = 2\,200 \] \[ a = 2\,200 : 2 = 1\,100 \text{ lei (aparat foto)} \] Datele pentru laptop sunt contradictorii: \( 3 \cdot 1\,100 = 3\,300 > 2\,700 \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Ordinea operațiilor: Paranteze rotunde \(( )\) \(\rightarrow\) Paranteze pătrate \([ ]\). Ordinea operațiilor: înmulțire/împărțire, apoi adunare/scădere.
Metoda grafică: Ideală pentru probleme cu sume, diferențe și rapoarte. Folosește segmente pentru a egala mărimile.
Metoda comparației: Elimină una dintre necunoscute prin înlocuirea ei sau prin scădere directă (atunci când așezăm datele comparativ).
Metoda mersului invers: Pornește de la rezultatul final și folosește operațiile inverse pentru a afla numărul inițial (ex: adunarea devine scădere, înmulțirea devine împărțire).
Operațiile matematice sunt clasificate pe ordine: operații de ordinul I (adunarea și scăderea) și operații de ordinul al II-lea (înmulțirea și împărțirea).
Într-un exercițiu cu paranteze, se respectă următoarea ordine:
  1. Se efectuează mai întâi operațiile din parantezele rotunde ( ).
  2. Se efectuează apoi operațiile din parantezele pătrate [ ].
  3. În interiorul oricărei paranteze (sau în absența lor), se rezolvă întâi operațiile de ordinul al II-lea (înmulțirea și împărțirea), apoi cele de ordinul I (adunarea și scăderea), în ordinea în care sunt scrise (de la stânga la dreapta).
Pe măsură ce efectuăm toate calculele dintr-o paranteză rotundă și o eliminăm, parantezele pătrate [ ] din exteriorul ei se transformă în paranteze rotunde ( ).
Calculul expresiei: \( 50 - [(12 + 3 \times 12) : 2] \) \[ 50 - [(12 + 3 \times 12) : 2] = \] \[ = 50 - [(12 + 36) : 2] = \] \[ = 50 - (48 : 2) = \] \[ = 50 - 24 = 26 \]
Calculați valoarea expresiei: \( [(12 \times 3 + 24) \times 8 - 180] : 100 \).
Urmăm ordinea operațiilor:
1. Calculăm în paranteza rotundă: \( 12 \times 3 + 24 = 36 + 24 = 60 \).
2. Înlocuim și transformăm paranteza pătrată în rotundă:
\( (60 \times 8 - 180) : 100 = \)
\( = (480 - 180) : 100 = \)
\( = 300 : 100 = 3 \).
Răspuns: 3
Metoda grafică constă în reprezentarea mărimilor necunoscute prin segmente de dreaptă sau alte elemente vizuale (căsuțe, blocuri) pentru a evidenția mai ușor relațiile matematice dintre ele (sumă, diferență sau raport).
Când cunoaștem suma și de câte ori o mărime este mai mare decât cealaltă:
  1. Reprezentăm mărimea mai mică printr-un segment (o parte).
  2. Reprezentăm mărimea mai mare prin numărul corespunzător de segmente egale.
  3. Împărțim suma totală la numărul total de părți egale pentru a afla mărimea mică (valoarea unui segment).
La o școală s-au adus 192 de bănci și scaune. Numărul de scaune este de 3 ori mai mare decât cel al băncilor. Câte bănci și câte scaune s-au adus? Desenul arată două rânduri de segmente: primul rând reprezintă băncile (un segment); al doilea rând reprezintă scaunele (trei segmente egale cu primul). O acoladă comună indică suma totală de 192.
  • Numărul total de părți egale: \( 1 + 3 = 4 \)
  • Numărul de bănci (o parte): \( 192 : 4 = 48 \)
  • Numărul de scaune: \( 48 \times 3 = 144 \)
Când cunoaștem suma și cu cât o mărime este mai mare decât cealaltă:
  1. Reprezentăm mărimile prin segmente, adăugând diferența la mărimea mai mare.
  2. Scădem diferența din suma totală pentru a obține o sumă formată doar din părți egale.
  3. Împărțim rezultatul la numărul de segmente egale pentru a afla mărimea mai mică.
Ion și Adina au împreună 56 de jetoane. Adina are cu 4 jetoane mai mult decât Ion. Câte jetoane are fiecare? Desenul arată segmentul lui Ion și segmentul Adinei care este egal cu al lui Ion plus o porțiune marcată cu valoarea 4. Acolada totală indică 56.
  • Suma părților egale: \( 56 - 4 = 52 \)
  • Numărul de jetoane ale lui Ion: \( 52 : 2 = 26 \)
  • Numărul de jetoane ale Adinei: \( 26 + 4 = 30 \)
Metoda comparației se folosește în probleme în care valorile a două mărimi sunt comparate în situații diferite. Scopul este eliminarea uneia dintre necunoscute pentru a o putea calcula pe cealaltă.
Dacă una dintre mărimi este exprimată direct în funcție de cealaltă (de exemplu: un produs costă cât mai multe produse de alt tip), înlocuim acea mărime în relația de bază.
Pentru 5 penare și un ghiozdan s-au plătit 315 lei. Un ghiozdan costă cât 4 penare. Cât costă un penar?
Rezolvare:
Înlocuim 1 ghiozdan cu 4 penare în prima relație: \[ 5 \text{ penare} + 4 \text{ penare} = 9 \text{ penare} \] \[ 9 \text{ penare} = 315 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ penar} = 315 : 9 = 35 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ ghiozdan} = 35 \times 4 = 140 \text{ lei} \]
Dacă avem cantități diferite din ambele produse în două situații, așezăm datele unele sub altele și le scădem pentru a elimina mărimea care are aceeași cantitate în ambele rânduri.
Pentru 3 cărți și 9 caiete s-au plătit 138 de lei, iar pentru 3 cărți și 5 caiete s-au plătit 126 de lei. Cât costă o carte și cât costă un caiet?
Rezolvare:
Scriem relațiile comparativ:
3 cărți ........................ 9 caiete ........................ 138 lei
3 cărți ........................ 5 caiete ........................ 126 lei
Scăzând cele două rânduri, cărțile se elimină (\(3 - 3 = 0\)): \[ (9 - 5) \text{ caiete} = 138 - 126 \text{ lei} \] \[ 4 \text{ caiete} = 12 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ caiet} = 12 : 4 = 3 \text{ lei} \]
Aflăm prețul cărților folosind a doua relație: \[ 3 \text{ cărți} + 5 \times 3 \text{ lei} = 126 \text{ lei} \] \[ 3 \text{ cărți} = 126 - 15 = 111 \text{ lei} \] \[ 1 \text{ carte} = 111 : 3 = 37 \text{ lei} \]
Metoda mersului invers se aplică în exercițiile sau problemele în care operațiile se efectuează succesiv asupra unui număr necunoscut, obținându-se un rezultat final cunoscut. Rezolvarea se face de la sfârșit la început, aplicând de fiecare dată operația inversă.
Tabelul operațiilor inverse:
  • Adunarea \((+)\) are ca inversă scăderea \((-)\)
  • Scăderea \((-)\) are ca inversă adunarea \((+)\)
  • Înmulțirea \((\times)\) are ca inversă împărțirea \((:)\)
  • Împărțirea \((:)\) are ca inversă înmulțirea \((\times)\)
Mă gândesc la un număr. Îl înmulțesc cu 9, apoi îl împart la 3. Rezultatul îl adun cu 2 464 și obțin 2 500. Care este numărul?
Rezolvare algebrică: \[ a \times 9 : 3 + 2\,464 = 2\,500 \] \[ a \times 9 : 3 = 2\,500 - 2\,464 \] \[ a \times 9 : 3 = 36 \] \[ a \times 9 = 36 \times 3 \] \[ a \times 9 = 108 \] \[ a = 108 : 9 = 12 \]
Aflați numărul necunoscut \( x \): \( (x - 10) \times 5 = 100 \).
Mergem invers:
1. Scăpăm de înmulțirea cu 5 prin împărțire:
\( x - 10 = 100 : 5 \)
\( x - 10 = 20 \)
2. Scăpăm de scăderea lui 10 prin adunare:
\( x = 20 + 10 \)
\( x = 30 \)
Răspuns: 30
Jumătatea unui număr: reprezintă numărul împărțit la 2 (\( x : 2 \)).
Sfertul unui număr: reprezintă numărul împărțit la 4 (\( x : 4 \)).
Diferența: este rezultatul operației de scădere.
Suma: este rezultatul operației de adunare.
Câtul: este rezultatul operației de împărțire.
Produsul: este rezultatul operației de înmulțire.
  • Cel mai mare număr natural de trei cifre diferite: 987.
  • Cel mai mic număr natural de trei cifre diferite: 102.

Probleme propuse

Problemă 1 (Ușoară): Calculează valoarea expresiei: \[ 120 - [40 + (15 - 3 \times 4) \times 5] \]
Efectuăm operațiile în ordinea corectă:
1. În paranteza rotundă calculăm mai întâi înmulțirea, apoi scăderea:
\( 15 - 3 \times 4 = 15 - 12 = 3 \)
2. Înlocuim în paranteza pătrată, care devine rotundă:
\( 120 - (40 + 3 \times 5) = \)
\( = 120 - (40 + 15) = \)
\( = 120 - 55 = 65 \)
Răspuns: 65
Problemă 2 (Medie): Doi frați au strâns împreună 150 de lei. Primul frate are de 4 ori mai mulți lei decât al doilea. Câți lei are fiecare frate? Rezolvă folosind metoda grafică.
Reprezentăm grafic sumele celor doi frați:
Fratele al doilea (mai mic): |---| (1 segment)
Fratele primul (mai mare): |---|---|---|---| (4 segmente egale)
Suma totală: 150 de lei.
1. Aflăm numărul total de părți egale:
\( 1 + 4 = 5 \) părți
2. Aflăm suma fratelui al doilea (valoarea unei părți):
\( 150 : 5 = 30 \) lei
3. Aflăm suma primului frate:
\( 30 \times 4 = 120 \) lei
Răspuns: Primul are 120 lei, iar al doilea are 30 lei.
Problemă 3 (Dificilă): Un călător parcurge un drum în trei zile. În prima zi parcurge jumătate din drum, a doua zi parcurge jumătate din distanța rămasă, iar a treia zi parcurge ultimii 15 km. Câți kilometri are întregul drum? Rezolvă prin metoda mersului invers cu reprezentare grafică.
Reprezentăm drumul prin segmente:
Drumul total este format din două jumătăți:
|-------------------|-------------------|
[ Ziua I ][ Restul ]

Restul de drum este împărțit din nou în două jumătăți:
|---------|---------|
[ Ziua II ][Ziua III]

Știm că distanța din a treia zi este de 15 km.
1. Distanța parcursă a doua zi este egală cu cea din a treia zi (deoarece reprezintă cealaltă jumătate a restului):
\( \text{Distanța a doua zi} = 15 \text{ km} \)
2. Restul de după prima zi este:
\( 15 \times 2 = 30 \text{ km} \)
3. Deoarece în prima zi s-a parcurs jumătate din drumul total, restul de 30 km reprezintă cealaltă jumătate a drumului:
\( \text{Drumul total} = 30 \times 2 = 60 \text{ km} \)
Răspuns: Întregul drum are 60 km.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: