Copertă

68. Localizarea Unor Obiecte

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

Trasee posibile: Traseul roșu: Școală — Spital — Magazin (ocol prin stânga) Traseul albastru: Școală — Magazin (drum direct prin dreapta) Compararea vizuală a lungimilor: Lungime traseu albastru < Lungime traseu roșu Traseul Irinei este cel albastru, deoarece acesta este mai scurt, evitând ocolul pe lângă spital.

Rezolvare detaliată

Identificarea punctelor de plecare și de sosire

Conform imaginii de la exercițiul 6, Irina pleacă de la **Școală** (clădirea din dreapta sus) și trebuie să ajungă la **Magazin** (clădirea centrală, jos). Pe desen sunt marcate două trasee posibile: unul cu culoarea roșie și unul cu culoarea albastră.

Analizarea traseului roșu

Traseul roșu pornește de la școală, traversează strada principală spre stânga, trece prin fața spitalului, coboară pe lângă acesta și apoi virează la dreapta pentru a ajunge la intrarea magazinului. Observăm că acest traseu face un ocol mare prin partea stângă a hărții.

Analizarea traseului albastru

Traseul albastru pornește de la școală, coboară direct pe strada din partea dreaptă a magazinului și apoi virează la stânga pentru a ajunge la intrare. Acest drum urmează laturile unui dreptunghi imaginar, fiind mult mai direct.

Compararea lungimilor și concluzia

Din punct de vedere geometric, lungimea traseului albastru este mai mică deoarece evită ocolul prin zona spitalului. În matematică, drumul cel mai scurt între două puncte care urmează rețeaua de străzi este cel care minimizează distanța parcursă. Vizual, linia albastră acoperă o distanță totală mai mică decât linia roșie. Prin urmare, traseul Irinei este cel albastru.

Rezolvare pe scurt:

Traseul albastru < Traseul roșu. Traseul Irinei este cel albastru deoarece este cel mai direct și mai scurt drum de la școală la magazin, fără a face ocolul pe la spital.

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Orientarea în spațiu se stabilește fie prin repere relative (deasupra, lângă, stânga, dreapta), fie prin repere absolute cum sunt punctele cardinale: Nord, Sud, Est, Vest.
  • Scara de proporție ne ajută să calculăm dimensiunile reale pe baza unui plan sau a unei hărți. Relația este: \(\text{Dimensiunea reală} = \text{Dimensiunea de pe desen} \times \text{Scara}\). De exemplu, la o scară de \(1\text{ cm} = 2\text{ m}\), un segment de \(5\text{ cm}\) înseamnă \(10\text{ m}\) în realitate.
  • Poziționarea în rețea folosește perechi de coordonate formate din coloană și rând, de tipul \((\text{Coloană}, \text{Rând})\), cum ar fi \((C, 2)\).
  • Traseele de deplasare se codifică precis folosind deplasări elementare reprezentate prin săgeți direcționale (\(\rightarrow, \leftarrow, \uparrow, \downarrow\)).
Orientarea spațială reprezintă capacitatea de a determina poziția unui obiect în raport cu un punct de referință sau cu alte obiecte din jur.
Termeni de poziționare relativă: deasupra, sub, lângă, stânga, dreapta, înainte, înapoi. Aceștia depind de perspectiva privitorului.
Punctele cardinale: sunt puncte de referință fixe pe suprafața terestră:
  • Nord (N) - indicat în partea de sus a hărților.
  • Sud (S) - indicat în partea de jos a hărților.
  • Est (E) - indicat în partea dreaptă (direcția din care răsare Soarele).
  • Vest (V) - indicat în partea stângă (direcția în care apune Soarele).
O roză a vânturilor clasică, indicând cele patru puncte cardinale: N (sus), S (jos), V (stânga) și E (dreapta).
Dacă o persoană se deplasează spre Nord și dorește să schimbe direcția de mers spre dreapta sa, ea se va deplasa în final către Est.
Planul este reprezentarea grafică, la scară micșorată, a unei locuințe, a unei clădiri sau a unei suprafețe de teren.
Scara de proporție ne indică raportul dintre dimensiunile reprezentate pe desen și dimensiunile lor reale.
\[ \text{Dimensiunea reală} = \text{Dimensiunea pe desen} \times \text{Valoarea scării} \]
Dacă pe planul unei case scara este definită astfel: \[ 1 \text{ cm (pe desen)} = 2 \text{ metri (în realitate)} \] atunci un perete care măsoară \(4\text{ cm}\) pe desen va avea în realitate: \[ 4 \times 2\text{ metri} = 8\text{ metri} \]
Pe planul unei locuințe realizat la scara \(1\text{ cm} = 1.5\text{ m}\), sufrageria are formă dreptunghiulară, cu lungimea de \(4\text{ cm}\) și lățimea de \(3\text{ cm}\). Care sunt dimensiunile reale ale sufrageriei?
Pentru a afla dimensiunile reale, înmulțim fiecare dimensiune de pe desen cu valoarea scării:
  • Lungimea reală: \(4 \times 1.5\text{ m} = 6\text{ m}\)
  • Lățimea reală: \(3 \times 1.5\text{ m} = 4.5\text{ m}\)
Răspuns: Sufrageria are o lungime reală de \(6\text{ m}\) și o lățime reală de \(4.5\text{ m}\).
O rețea de coordonate (caroiaj) este alcătuită dintr-un caroiaj format din linii (rânduri) și coloane. Ea ajută la identificarea precisă a poziției unui obiect în spațiu.
Poziția unui element în rețea se notează sub forma unei perechi de coordonate: \[ (\text{Coloană}, \text{Rând}) \] De regulă, coloanele sunt identificate prin litere (A, B, C, D...), iar rândurile prin numere (1, 2, 3...).
Să analizăm rețeaua de mai jos:
A B C D
3 Parc Spital
2 Școală
1 Magazin Casă
Coordonatele clădirilor de pe această rețea sunt:
  • Parc \(\rightarrow (A, 3)\)
  • Spital \(\rightarrow (C, 3)\)
  • Școală \(\rightarrow (B, 2)\)
  • Magazin \(\rightarrow (A, 1)\)
  • Casă \(\rightarrow (D, 1)\)
Deplasarea în interiorul unei rețele sau pe o foaie de matematică se poate reprezenta cu ajutorul săgeților direcționale. Fiecare săgeată reprezintă deplasarea cu o unitate (un pătrățel) în acea direcție.
Semnificația săgeților direcționale:
  • \(\rightarrow\) deplasare la dreapta (spre Est)
  • \(\leftarrow\) deplasare la stânga (spre Vest)
  • \(\uparrow\) deplasare în sus (spre Nord)
  • \(\downarrow\) deplasare în jos (spre Sud)
Dacă pornim din punctul \((A, 1)\) și urmăm traseul: \[ 2\rightarrow, 2\uparrow \] ne vom deplasa astfel:
  • Două unități la dreapta: ajungem de la coloana A la coloana C \(\rightarrow (C, 1)\).
  • Două unități în sus: ajungem de la rândul 1 la rândul 3 \(\rightarrow (C, 3)\).
Destinația finală este punctul de coordonate \((C, 3)\).

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Un robot se află într-o rețea de pătrățele în punctul de coordonate \((B, 4)\). El primește următoarele instrucțiuni de deplasare: \(\rightarrow\), \(\rightarrow\), \(\downarrow\). Care sunt coordonatele finale la care va ajunge robotul?
Urmărim traseul pas cu pas, pornind de la coordonatele inițiale \((B, 4)\):
  1. Primul pas (\(\rightarrow\)): deplasare cu o coloană la dreapta. Ajunge în \((C, 4)\).
  2. Al doilea pas (\(\rightarrow\)): încă o deplasare la dreapta. Ajunge în \((D, 4)\).
  3. Al treilea pas (\(\downarrow\)): deplasare în jos cu un rând. Rândul scade de la 4 la 3. Ajunge în \((D, 3)\).
Răspuns: Coordonatele punctului de destinație sunt \((D, 3)\).
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Distanța măsurată pe planul unui parc între un foișor și un lac este de \(6\text{ cm}\). Știind că scara planului este de \(1\text{ cm pe desen} = 25\text{ metri în realitate}\), aflați:
  1. Distanța reală în metri dintre foișor și lac.
  2. Câți pași face o persoană pentru a parcurge această distanță, dacă lungimea medie a unui pas este de \(0.5\text{ metri}\)?
  1. Aflăm distanța reală prin înmulțire: \[ \text{Distanța reală} = 6 \times 25\text{ m} = 150\text{ m} \]
  2. Calculăm numărul de pași împărțind distanța reală la lungimea unui pas: \[ 150 : 0.5 = 1500 : 5 = 300\text{ pași} \]
Răspuns: a) Distanța reală este de \(150\text{ de metri}\).
b) Persoana va face \(300\text{ de pași}\).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
Un elev pornește dintr-un punct de coordonate necunoscute din rețea. El parcurge traseul descris de instrucțiunile: \(3\rightarrow\), \(1\uparrow\), \(2\leftarrow\), \(3\downarrow\) și constată că a ajuns la final în punctul de coordonate \((B, 1)\). Care au fost coordonatele punctului de plecare?
Pentru a afla punctul de plecare, trebuie să parcurgem traseul invers, în sens opus instrucțiunilor inițiale, pornind de la punctul de sosire \((B, 1)\):
  1. Punctul de sosire este \((B, 1)\).
  2. Inversul ultimei mișcări (\(3\downarrow\)) este deplasarea cu 3 unități în sus (\(3\uparrow\)): de la \((B, 1)\) ajungem la \((B, 4)\).
  3. Inversul mișcării anterioare (\(2\leftarrow\)) este deplasarea cu 2 unități la dreapta (\(2\rightarrow\)): de la \((B, 4)\) ajungem la \((D, 4)\).
  4. Inversul mișcării (\(1\uparrow\)) este deplasarea cu o unitate în jos (\(1\downarrow\)): de la \((D, 4)\) ajungem la \((D, 3)\).
  5. Inversul primei mișcări (\(3\rightarrow\)) este deplasarea cu 3 unități la stânga (\(3\leftarrow\)): de la \((D, 3)\) ajungem la \((A, 3)\).
Efectuăm verificarea în sens direct: Pornim din \((A, 3)\):
  • \(3\rightarrow \implies (D, 3)\)
  • \(1\uparrow \implies (D, 4)\)
  • \(2\leftarrow \implies (B, 4)\)
  • \(3\downarrow \implies (B, 1)\) (Corect!)
Răspuns: Coordonatele punctului de plecare au fost \((A, 3)\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: