Copertă

49. Evaluare

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

Valoarea totală a bomboanelor: \( 125 + 75 + 100 = 300 \text{ lei} \) Prețul pentru 1 kg de bomboane: \( 300 \text{ lei} : 12 \text{ kg} = 25 \text{ lei/kg} \) Greutatea primei pungi: \( 125 \text{ lei} : 25 \text{ lei/kg} = 5 \text{ kg} \) Greutatea celei de-a doua pungi: \( 75 \text{ lei} : 25 \text{ lei/kg} = 3 \text{ kg} \) Greutatea celei de-a treia pungi: \( 100 \text{ lei} : 25 \text{ lei/kg} = 4 \text{ kg} \)

Rezolvare detaliată

Organizarea datelor problemei

Pentru a rezolva această problemă, trebuie să înțelegem că prețul total al bomboanelor este direct legat de greutatea lor totală. Știm următoarele:
  • Greutatea totală a celor trei pungi: \( 12 \text{ kg} \).
  • Valoarea primei pungi: \( 125 \text{ lei} \).
  • Valoarea celei de-a doua pungi: \( 75 \text{ lei} \).
  • Valoarea celei de-a treia pungi: \( 100 \text{ lei} \).

Calcularea valorii totale a bomboanelor

Mai întâi, aflăm câți lei costă toate cele \( 12 \text{ kg} \) de bomboane împreună. Vom aduna valorile celor trei pungi: \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 1 & 2 & 5 & \\ & & 7 & 5 & \\ + & 1 & 0 & 0 & \\ \hline & 3 & 0 & 0 & \\ \end{array} \] Valoarea totală este de \( 300 \text{ lei} \).

Aflarea prețului pentru un kilogram de bomboane

Deoarece \( 12 \text{ kg} \) costă \( 300 \text{ lei} \), putem afla prețul unui singur kilogram prin împărțire: \[ 300 : 12 = 25 \] \[ \begin{array}{} & 300 & : & 12 & = 25 \\ & -24 \\ & 60 & \\ &-60 \\ & 0 \\ \end{array} \] Așadar, \( 1 \text{ kg} \) de bomboane costă \( 25 \text{ lei} \).

Calcularea greutății fiecărei pungi

Acum că știm prețul pe kilogram, putem afla greutatea fiecărei pungi împărțind valoarea ei la \( 25 \): Prima pungă: \[ 125 : 25 = 5 \] \[ \begin{array}{} & 125 & : & 25 & = 5 \\ & -125 \\ & 0 \\ \end{array} \] Prima pungă are \( 5 \text{ kg} \). A doua pungă: \[ 75 : 25 = 3 \] \[ \begin{array}{} & 75 & : & 25 & = 3 \\ & -75 \\ & 0 \\ \end{array} \] A doua pungă are \( 3 \text{ kg} \). A treia pungă: \[ 100 : 25 = 4 \] \[ \begin{array}{} & 100 & : & 25 & = 4 \\ & -100 \\ & 0 \\ \end{array} \] A treia pungă are \( 4 \text{ kg} \). Putem verifica rezultatul: \( 5 \text{ kg} + 3 \text{ kg} + 4 \text{ kg} = 12 \text{ kg} \), ceea ce corespunde datelor inițiale.

Rezolvare pe scurt:

\( 125 + 75 + 100 = 300 \text{ lei (total)} \) \( 300 : 12 = 25 \text{ lei/kg} \) Punga 1: \( 125 : 25 = 5 \text{ kg} \) Punga 2: \( 75 : 25 = 3 \text{ kg} \) Punga 3: \( 100 : 25 = 4 \text{ kg} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Rezolvarea logică: Presupune înțelegerea relațiilor exprimate prin „cu \(n\) mai mult” (\(+\)) sau „de \(n\) ori mai puțin” (\(:\)) și stabilirea unui plan de calcul etapizat.
Metoda figurativă (grafică): Utilizează segmente pentru a aduce valorile necunoscute la un numitor comun. Se elimină cantitățile în plus (\(-\)) pentru a afla suma unor segmente perfect egale, care mai apoi se împart pentru aflarea unității de bază.
Metoda comparației: Este ideală pentru identificarea valorii unitare din două situații în care apar aceleași produse. Se rezolvă fie prin înlocuirea unei necunoscute cu echivalentul ei în funcție de cealaltă, fie prin scăderea celor două situații pentru a anula o necunoscută comună.
Pentru a rezolva probleme complexe de aritmetică, este necesară parcurgerea ordonată a unor etape logice, pornind de la textul problemei până la obținerea rezultatului final.
Analiza datelor: Identificarea valorilor cunoscute și a celor necunoscute, precum și a relațiilor dintre ele. Este esențială traducerea expresiilor din limbaj natural în limbaj matematic:
  • „cu \(n\) mai mult” înseamnă adunare (\(+\));
  • „cu \(n\) mai puțin” înseamnă scădere (\(-\));
  • „de \(n\) ori mai mult” sau „triplu” înseamnă înmulțire (\(\times\));
  • „de \(n\) ori mai puțin” sau „o zecime / jumătate” înseamnă împărțire (\(:\)).
Întocmirea planului de rezolvare: Stabilirea ordinii operațiilor aritmetice pentru a descoperi, pas cu pas, valorile necunoscute până se ajunge la răspunsul cerut de problemă.
Alina are 12 mere. Călin are de 3 ori mai multe mere, iar Dan cu 5 mai puține decât Călin. Câte mere au în total?
1. Aflăm merele lui Călin (de 3 ori mai multe): \(12 \times 3 = 36\)
2. Aflăm merele lui Dan (cu 5 mai puține): \(36 - 5 = 31\)
3. Aflăm totalul: \(12 + 36 + 31 = 79\) de mere.
Această metodă folosește segmente de linie sau blocuri pentru a vizualiza relațiile matematice dintre mărimile necunoscute. Transformă datele abstracte într-un model vizual, facilitând calculul.
Probleme bazate pe sumă și raport: O mărime se reprezintă printr-un segment (o parte), iar cealaltă prin mai multe segmente egale cu primul.
Rezolvare: Se împarte suma totală la numărul total de părți egale pentru a afla valoarea unui singur segment.
Probleme bazate pe sumă și diferență: Mărimile sunt reprezentate prin segmente care pornesc de la aceeași bază, dar cu un adaos pentru a arăta diferența (mai mult cu...).
Rezolvare: Din suma totală se scad toate diferențele (părțile inegale) pentru a obține o sumă a unor părți perfect egale, care apoi se împarte la numărul de segmente.
Două rânduri de segmente orizontale care ilustrează o problemă cu sumă și diferență. Primul rând conține un singur segment. Al doilea rând conține un segment de aceeași lungime cu primul, la care se adaugă un mic dreptunghi pe care scrie '+ 4'. O acoladă verticală cuprinde ambele rânduri, indicând o sumă totală.
Suma a două numere este 45. Primul număr este de 4 ori mai mare decât al doilea. Aflați numerele.
Reprezentare: Al doilea număr este 1 segment. Primul număr este format din 4 segmente egale.
1. Numărul total de părți egale: \(1 + 4 = 5\) părți.
2. Valoarea unei părți (al doilea număr): \(45 : 5 = 9\).
3. Primul număr: \(9 \times 4 = 36\).
Se aplică atunci când două mărimi sunt comparate prin relații de sumă, cost sau cantitate în două (sau mai multe) situații distincte, scopul fiind eliminarea unei necunoscute.
Eliminarea prin înlocuire: Se folosește când o mărime poate fi exprimată ca multiplu al celeilalte (ex. 1 obiect A echivalează cu 3 obiecte B). Se substituie obiectul A cu cele 3 obiecte B în cantitatea totală, rămânând o singură necunoscută.
Dacă 1 ghiozdan costă cât 4 penare, iar 5 penare și 1 ghiozdan costă 315 lei, înlocuim ghiozdanul: \(5 \text{ penare} + 4 \text{ penare} = 9 \text{ penare}\). Deci, 9 penare costă 315 lei, de unde 1 penar = \(315 : 9 = 35\) lei.
Eliminarea prin scădere: Datele celor două situații se așază unele sub altele. Se compară situațiile, iar dacă una dintre mărimi are aceeași cantitate, relațiile se scad termen cu termen. Astfel, se elimină acea mărime și se află diferența de valoare corespunzătoare celeilalte mărimi.
Două rânduri de ecuații vizuale așezate unele sub altele. Rândul de sus are 3 simboluri (cărți) și 9 simboluri (caiete) egale cu o sumă. Rândul de jos are aceleași 3 simboluri (cărți) și doar 5 simboluri (caiete) egale cu o altă sumă. Scăderea elimină complet simbolurile de cărți, lăsând diferența de 4 caiete echivalentă cu diferența sumelor de bani.
Pentru 2 mingi și 3 mașinuțe se plătesc 120 lei, iar pentru 2 mingi și 5 mașinuțe se plătesc 160 lei. Cât costă o mașinuță?
Așezăm datele unele sub altele și le scădem:
2 mingi ... 5 mașinuțe ... 160 lei
2 mingi ... 3 mașinuțe ... 120 lei
Mingile se elimină (\(2 - 2 = 0\)). Rămân \(5 - 3 = 2\) mașinuțe, care costă diferența: \(160 - 120 = 40\) lei.
O mașinuță costă: \(40 : 2 = 20\) lei.

Exerciții practice

Ușoară: Un fermier are 150 de oi. Vaci are cu 30 mai puține decât oi, iar cai de 4 ori mai puțini decât numărul vacilor. Câți cai are fermierul?
1. Aflăm numărul vacilor (cu 30 mai puține decât oile):
\(150 - 30 = 120\) (vaci)
2. Aflăm numărul cailor (de 4 ori mai puțini decât vacile):
\(120 : 4 = 30\) (cai)
Răspuns: Fermierul are 30 de cai.
Medie: Trei frați au împreună 165 de timbre. Al doilea frate are de 2 ori mai multe timbre decât primul, iar al treilea are cu 15 timbre mai mult decât al doilea. Câte timbre are fiecare?
Folosim metoda reprezentării grafice (figurativă):
Primul frate: 1 segment
Al doilea frate: 2 segmente
Al treilea frate: 2 segmente + 15
Total = 165.

1. Aflăm suma părților egale, eliminând diferența:
\(165 - 15 = 150\)
2. Numărăm totalul părților egale:
\(1 + 2 + 2 = 5\) (părți)
3. Aflăm valoarea primului frate (o parte):
\(150 : 5 = 30\) (timbre primul frate)
4. Aflăm timbrele celui de-al doilea frate:
\(30 \times 2 = 60\) (timbre)
5. Aflăm timbrele celui de-al treilea frate:
\(60 + 15 = 75\) (timbre)
Răspuns: Primul are 30, al doilea are 60, al treilea are 75 de timbre.
Dificilă: La un magazin, pentru 4 kilograme de mere și 3 kilograme de portocale s-au plătit 39 de lei. Dacă un kilogram de portocale costă cât 3 kilograme de mere, aflați prețul fiecărui fruct pe kilogram.
Folosim metoda comparației, prin înlocuire:
Știm că 1 kg portocale = 3 kg mere.
1. Calculăm echivalentul celor 3 kg de portocale în kilograme de mere:
\(3 \times 3 = 9\) (kg de mere în loc de 3 kg de portocale)
2. Adunăm kilogramele de mere:
\(4 + 9 = 13\) (kg de mere în total)
3. Aflăm prețul unui kg de mere:
\(39 : 13 = 3\) (lei/kg mere)
4. Aflăm prețul unui kg de portocale:
\(3 \times 3 = 9\) (lei/kg portocale)
Răspuns: Merele costă 3 lei/kg, portocalele costă 9 lei/kg.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: