Lecția IX.4 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Sistem de axe ortogonale \( xOy \): Desenează o axă orizontală Ox și una verticală Oy care se intersectează în punctul O. Pe axa Ox, marchează valorile de la -3 la 3. Pe axa Oy, marchează valorile de la -2 la 4. Păstrează unitatea de măsură constantă. Coordonatele punctelor de reprezentat: \( A(1; 2) \rightarrow x_A = 1, y_A = 2 \) (Cadranul I) \( B(-2; 3) \rightarrow x_B = -2, y_B = 3 \) (Cadranul II) \( C(-1; 4) \rightarrow x_C = -1, y_C = 4 \) (Cadranul II) \( D(0; -2) \rightarrow x_D = 0, y_D = -2 \) (pe axa Oy) \( E(3; 0) \rightarrow x_E = 3, y_E = 0 \) (pe axa Ox)

Rezolvare detaliată

Pentru a reprezenta punctele date într-un sistem de axe ortogonale \( xOy \), trebuie să analizăm coordonatele fiecărui punct sub forma \( P(x, y) \), unde \( x \) este abscisa (poziția pe axa orizontală), iar \( y \) este ordonata (poziția pe axa verticală).

Pasul 1: Pregătirea sistemului de coordonate

Vom trasa două drepte perpendiculare: axa \( Ox \) (orizontală) și axa \( Oy \) (verticală). Punctul lor de intersecție este originea \( O(0,0) \). Vom alege o unitate de măsură constantă pe ambele axe (de exemplu, 1 cm sau un pătrățel de caiet).
Desenează o axă orizontală Ox și una verticală Oy care se intersectează în punctul O. Pe axa Ox, marchează valorile de la -3 la 3. Pe axa Oy, marchează valorile de la -2 la 4. Păstrează unitatea de măsură constantă.

Pasul 2: Identificarea și plasarea punctelor în cadrane

Vom plasa fiecare punct pornind din origine conform coordonatelor sale:
  • Punctul A(1; 2): Mergem 1 unitate la dreapta pe axa \( Ox \) și 2 unități în sus, paralel cu axa \( Oy \). Punctul se află în Cadranul I.
  • Punctul B(-2; 3): Mergem 2 unități la stânga pe axa \( Ox \) și 3 unități în sus, paralel cu axa \( Oy \). Punctul se află în Cadranul II.
  • Punctul C(-1; 4): Mergem 1 unitate la stânga pe axa \( Ox \) și 4 unități în sus, paralel cu axa \( Oy \). Punctul se află în Cadranul II.

Pasul 3: Plasarea punctelor situate pe axe

Dacă una dintre coordonate este 0, punctul se află direct pe una dintre axele de coordonate:
  • Punctul D(0; -2): Deoarece abscisa \( x = 0 \), punctul se află pe axa Oy. Coborâm 2 unități sub origine pe axa verticală.
  • Punctul E(3; 0): Deoarece ordonata \( y = 0 \), punctul se află pe axa Ox. Mergem 3 unități la dreapta față de origine pe axa orizontală.

Rezolvare scurtă:

Sistem \( xOy \): \( A(1; 2) \in \) Cadranul I \( B(-2; 3) \in \) Cadranul II \( C(-1; 4) \in \) Cadranul II \( D(0; -2) \in Oy \) \( E(3; 0) \in Ox \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Sistemul \( xOy \): Format din axa absciselor (\( Ox \), orizontală) și axa ordonatelor (\( Oy \), verticală), cu originea în \( O(0,0) \).
Punctul \( A(x, y) \): \( x \) este mereu pe axa orizontală, \( y \) este mereu pe axa verticală. Ordinea nu se inversează niciodată.
Cadrane: Planul este împărțit în 4 cadrane. Semnele coordonatelor \((x, y)\) determină poziția: I(+,+), II(-,+), III(-,-), IV(+,-).
Două drepte perpendiculare pe care s-a fixat o unitate de măsură (u.m.) și un sens pozitiv (indicat de săgeți) formează un sistem de coordonate ortogonale în plan.
Sistem de axe ortogonale format din două drepte perpendiculare. Intersecția lor este marcată cu O. Axa orizontală are sensul pozitiv spre dreapta și este notată cu Ox. Axa verticală are sensul pozitiv în sus și este notată cu Oy.
Originea sistemului: punctul \( O \) (punctul de intersecție a celor două axe).
Axa orizontală (\( Ox \)): axa absciselor.
Axa verticală (\( Oy \)): axa ordonatelor.
Sistemul se notează pe scurt \( xOy \).
O pereche ordonată de numere reale \( (x, y) \) se reprezintă în plan printr-un singur punct. Cele două numere reprezintă coordonatele punctului.
  • Primul număr, \( x \), reprezintă abscisa și se caută pe axa orizontală \( Ox \).
  • Al doilea număr, \( y \), reprezintă ordonata și se caută pe axa verticală \( Oy \).
Se scrie \( A(x, y) \) și se citește: „Punctul \( A \) de coordonate \( x \) și \( y \)”.
Reprezentăm numărul \( x \) pe axa \( Ox \) și numărul \( y \) pe axa \( Oy \).
Tragem o dreaptă perpendiculară pe \( Ox \) prin \( x \) și o dreaptă perpendiculară pe \( Oy \) prin \( y \).
Intersecția celor două perpendiculare este punctul căutat \( A(x, y) \).
Sistem de coordonate xOy. Pe axa Ox se află punctul -1 (la stânga de O). Pe axa Oy se află punctul 2 (deasupra lui O). Din -1 pe Ox se ridică o linie punctată verticală. Din 2 pe Oy se duce o linie punctată orizontală. Intersecția lor este punctul M(-1, 2).
Pentru a reprezenta punctul \( M(-1, 2) \), abscisa este \( -1 \), iar ordonata este \( 2 \).
Scrieți coordonatele unui punct \( P \), știind că ordonata sa este 5, iar abscisa sa este -3.
Deoarece abscisa (\( x \)) se scrie prima, iar ordonata (\( y \)) se scrie a doua, punctul este \( P(-3, 5) \).
Cele două axe, \( Ox \) și \( Oy \), împart planul în 4 regiuni numite cadrane, notate cu cifre romane, în sens invers acelor de ceasornic (sens trigonometric), pornind din dreapta-sus.
Cadran Semnul abscisei (\( x \)) Semnul ordonatei (\( y \))
Cadranul I \( x > 0 \) (+) \( y > 0 \) (+)
Cadranul II \( x < 0 \) (-) \( y > 0 \) (+)
Cadranul III \( x < 0 \) (-) \( y < 0 \) (-)
Cadranul IV \( x > 0 \) (+) \( y < 0 \) (-)
Stabiliți în ce cadran se află punctul \( B(-4, -2) \).
Abscisa este negativă (\( -4 < 0 \)), iar ordonata este negativă (\( -2 < 0 \)). Prin urmare, punctul se află în Cadranul III.
Dacă coordonatele punctului sunt numere iraționale (ex: radicali), pentru a le reprezenta pe axă, se utilizează o aproximare zecimală a acestora.
Pentru a reprezenta perechea \( (\sqrt{2}, -\sqrt{3}) \):
  • Aproximăm \( \sqrt{2} \approx 1,4 \). Pe axa \( Ox \), măsurăm 1,4 u.m. de la origine în sensul pozitiv.
  • Aproximăm \( -\sqrt{3} \approx -1,7 \). Pe axa \( Oy \), măsurăm 1,7 u.m. de la origine în sensul negativ (în jos).
Intersecția perpendicularelor duse din aceste puncte va fi reprezentarea aproximativă a punctului dorit.

Probleme propuse

Ușoară: Scrieți care sunt coordonatele originii sistemului de axe ortogonale \( xOy \). Dacă un punct are coordonatele de forma \( (a, 0) \), pe ce axă se află acesta?
Originea sistemului are coordonatele \( O(0, 0) \).
Orice punct de forma \( (a, 0) \) (adică are ordonata zero) se află pe axa orizontală, axa absciselor (\( Ox \)).
Medie: Se consideră ecuația \( y = 2x - 2 \), unde \( x \in \{0, 2\} \). Aflați valorile lui \( y \), scrieți perechile de coordonate \( (x, y) \) sub formă de puncte și menționați în ce cadrane/pe ce axe se află.
Calculăm \( y \) pentru fiecare valoare a lui \( x \):
  • Dacă \( x = 0 \implies y = 2 \cdot 0 - 2 = -2 \). Punctul este \( A(0, -2) \). Acesta se află pe axa \( Oy \) (partea negativă).
  • Dacă \( x = 2 \implies y = 2 \cdot 2 - 2 = 2 \). Punctul este \( B(2, 2) \). Acesta se află în Cadranul I (ambele coordonate sunt pozitive).
Dificilă: Fie mulțimea de puncte \( M = \{ P(x, y) \mid x, y \in \mathbb{R}, x > 0 \text{ și } y < 0 \} \). Stabiliți în ce cadran este situată reprezentarea geometrică a tuturor punctelor din mulțimea \( M \) și dați un exemplu de astfel de punct.
Condiția \( x > 0 \) înseamnă abscisă pozitivă (dreapta originii pe \( Ox \)).
Condiția \( y < 0 \) înseamnă ordonată negativă (sub origine pe \( Oy \)).
Regiunea care respectă ambele condiții este Cadranul IV.
Exemplu de punct: \( P(3, -5) \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: