Lecția VI.3 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

\( MA, MB \text{ tangente} \implies MA = MB \implies \triangle ABM \text{ isoscel cu baza } AB \) \( m(\angle BMA) = 52^\circ \) \( m(\angle MAB) = m(\angle MBA) = \frac{180^\circ - 52^\circ}{2} = \frac{128^\circ}{2} = 64^\circ \) \( \triangle ABM: 52^\circ, 64^\circ, 64^\circ \) \( OA \perp MA \implies m(\angle OAM) = 90^\circ \) \( m(\angle OAB) = m(\angle OAM) - m(\angle MAB) = 90^\circ - 64^\circ = 26^\circ \) \( OA = OB = r \implies \triangle ABO \text{ isoscel cu baza } AB \) \( m(\angle OBA) = m(\angle OAB) = 26^\circ \) \( m(\angle AOB) = 180^\circ - (26^\circ + 26^\circ) = 180^\circ - 52^\circ = 128^\circ \) \( \triangle ABO: 26^\circ, 26^\circ, 128^\circ \) Desenul conține un cerc cu centrul în O. Din punctul M, situat în exteriorul cercului, sunt trasate două segmente, MA și MB, care ating cercul în punctele A și B. Se trasează coarda AB, formând triunghiul ABM. De asemenea, se trasează razele OA și OB, formând triunghiul ABO.

Rezolvare detaliată

Analiza proprietăților tangentelor și construcția figurii

Dintr-un punct exterior \( M \) se duc două tangente la cercul de centru \( O \), în punctele \( A \) și \( B \). Conform teoremei tangentelor duse dintr-un punct exterior la un cerc, avem următoarele proprietăți fundamentale: - Segmentele determinate de punctul exterior și punctele de contact sunt congruente: \( MA = MB \). - Razele sunt perpendiculare pe tangente în punctele de contact: \( OA \perp MA \) și \( OB \perp MB \). - Dreapta \( MO \) este bisectoarea unghiului \( \angle AMB \). Desenul conține un cerc cu centrul în O. Din punctul M, situat în exteriorul cercului, sunt trasate două segmente, MA și MB, care ating cercul în punctele A și B. Se trasează coarda AB, formând triunghiul ABM. De asemenea, se trasează razele OA și OB, formând triunghiul ABO.

Pasul 1: Calcularea unghiurilor triunghiului ABM

Deoarece \( MA = MB \), triunghiul \( ABM \) este un triunghi isoscel cu baza \( AB \). În orice triunghi isoscel, unghiurile de la bază sunt congruente. Știm că \( m(\angle BMA) = 52^\circ \). Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este \( 180^\circ \). Calculăm măsura unghiurilor \( \angle MAB \) și \( \angle MBA \): \[ m(\angle MAB) = m(\angle MBA) = \frac{180^\circ - m(\angle BMA)}{2} \] \[ m(\angle MAB) = \frac{180^\circ - 52^\circ}{2} = \frac{128^\circ}{2} = 64^\circ \] Deci, unghiurile triunghiului \( ABM \) sunt: \( 52^\circ, 64^\circ, 64^\circ \).

Pasul 2: Calcularea unghiurilor triunghiului ABO

Folosim faptul că raza este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact: - \( m(\angle OAM) = 90^\circ \) - \( m(\angle OBM) = 90^\circ \) Unghiul \( \angle OAM \) este format din unghiurile \( \angle OAB \) și \( \angle MAB \). Putem afla \( m(\angle OAB) \) prin diferență: \[ m(\angle OAB) = m(\angle OAM) - m(\angle MAB) = 90^\circ - 64^\circ = 26^\circ \] Triunghiul \( ABO \) este de asemenea isoscel, deoarece \( OA = OB \) (fiind raze ale aceluiași cerc). Rezultă că unghiurile de la baza \( AB \) sunt congruente: \[ m(\angle OBA) = m(\angle OAB) = 26^\circ \] Măsura celui de-al treilea unghi, \( \angle AOB \), se află folosind suma unghiurilor în \( \triangle ABO \): \[ m(\angle AOB) = 180^\circ - (m(\angle OAB) + m(\angle OBA)) \] \[ m(\angle AOB) = 180^\circ - (26^\circ + 26^\circ) = 180^\circ - 52^\circ = 128^\circ \] Deci, unghiurile triunghiului \( ABO \) sunt: \( 26^\circ, 26^\circ, 128^\circ \).

Rezolvare scurtă:

\( \triangle ABM \text{ (isoscel, } MA=MB): m(M)=52^\circ, m(A)=m(B)=\frac{180-52}{2}=64^\circ. \) \( \triangle ABO \text{ (isoscel, } OA=OB): m(OAB)=90-64=26^\circ, m(OBA)=26^\circ, m(AOB)=180-52=128^\circ. \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concepte fundamentale reținute din lecție:
  • Dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce exact două tangente, iar segmentele de la punct la punctele de tangență sunt congruente (\( PA \equiv PB \)).
  • Raza cercului formează un unghi de \( 90^\circ \) cu tangenta în punctul de contact.
  • Un punct se află pe bisectoarea unui unghi dacă și numai dacă este egal depărtat de laturile unghiului.
  • Cercul înscris într-un triunghi are centrul în punctul de intersecție a bisectoarelor, iar laturile triunghiului devin tangente la acest cerc, formând segmente congruente din fiecare vârf al triunghiului.
Prin orice punct aflat în exteriorul unui cerc se pot construi exact două tangente la cercul respectiv.
Raza cercului dusă în punctul de tangență este întotdeauna perpendiculară pe tangentă: \( OA \perp AP \) și \( OB \perp BP \).
Un cerc cu centrul O și un punct exterior P. Din P sunt trasate două drepte tangente la cerc în punctele A și B. Segmentele PA și PB sunt marcate ca fiind congruente. Razele OA și OB sunt trasate, formând unghiuri drepte cu tangentele în A și B. Segmentul OP unește centrul cu punctul exterior.
Dintr-un punct exterior \( P \), segmentele determinate de punctul dat și punctele de tangență (\( A \) și \( B \)) sunt congruente: \[ PA \equiv PB \]
Triunghiurile dreptunghice formate (\( \Delta OAP \) și \( \Delta OBP \)) sunt congruente, ceea ce înseamnă că dreapta \( OP \) este bisectoarea unghiului \( \measuredangle APB \) și a unghiului \( \measuredangle AOB \).
Dintr-un punct exterior \( M \) se duc tangentele \( MA \) și \( MB \) la un cerc. Dacă lungimea segmentului \( MA \) este de \( 12 \text{ cm} \), care este lungimea segmentului \( MB \)?
Conform proprietății tangentelor duse dintr-un punct exterior, segmentele de la punct la punctele de tangență sunt congruente.
Deci, \( MB = MA = 12 \text{ cm} \).
Teorema 1: Orice punct situat pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului.
Teorema 2 (reciproca): Orice punct din interiorul unui unghi, egal depărtat de laturile unghiului, se află pe bisectoarea acelui unghi.
Dacă \( OP \) este bisectoarea unghiului \( \measuredangle AOB \), iar \( PA \perp OA \) și \( PB \perp OB \), atunci distanțele sunt egale: \( PA = PB \). Aceasta este o consecință directă a congruenței triunghiurilor dreptunghice \( \Delta OAP \equiv \Delta OBP \).
Bisectoarele unghiurilor interioare ale unui triunghi sunt concurente (se intersectează) într-un singur punct, notat cu \( I \). Acest punct \( I \) se află la distanțe egale de cele trei laturi ale triunghiului.
Cercul înscris în triunghi este cercul cu centrul în punctul de intersecție a bisectoarelor (\( I \)) și care are laturile triunghiului drept tangente.
Un triunghi oarecare ABC cu un cerc desenat în interiorul său, tangent la toate cele trei laturi în punctele M, N și P. Centrul cercului, I, este intersecția bisectoarelor unghiurilor A, B și C. Segmentele IM, IN și IP sunt razele cercului, perpendiculare pe laturile triunghiului.
Deoarece vârfurile triunghiului acționează ca puncte exterioare din care se duc tangente la cercul înscris, se formează perechi de segmente congruente pe laturi: \[ AM \equiv AP, \quad BM \equiv BN, \quad CN \equiv CP \]

Probleme practice

Ușoară: Dintr-un punct \( P \) aflat în exteriorul unui cerc de centru \( O \), se duc tangentele \( PA \) și \( PB \) (unde \( A \) și \( B \) sunt punctele de tangență). Dacă perimetrul patrulaterului \( OAPB \) este de \( 34 \text{ cm} \), iar raza cercului este \( r = 5 \text{ cm} \), calculează lungimea tangentei \( PA \).
Știm că \( OA \) și \( OB \) sunt raze, deci \( OA = OB = 5 \text{ cm} \).
Din proprietatea tangentelor, \( PA = PB \).
Perimetrul patrulaterului \( OAPB \) este: \( P = OA + OB + PA + PB \).
\( 34 = 5 + 5 + 2 \cdot PA \)
\( 34 = 10 + 2 \cdot PA \implies 2 \cdot PA = 24 \implies PA = 12 \text{ cm} \).
Medie: Laturile unui triunghi \( ABC \) au lungimile \( AB = 7 \text{ cm} \), \( BC = 8 \text{ cm} \) și \( AC = 9 \text{ cm} \). Cercul înscris în triunghi este tangent laturilor \( AB, BC, AC \) în punctele \( M, N \), respectiv \( P \). Calculează lungimea segmentului \( AM \).
Notăm segmentele formate de tangentele din vârfurile triunghiului:
\( AM = AP = x \)
\( BM = BN = y \)
\( CN = CP = z \)
Obținem sistemul de ecuații din lungimile laturilor:
\( AB = x + y = 7 \)
\( BC = y + z = 8 \)
\( AC = x + z = 9 \)
Adunând cele trei ecuații, obținem perimetrul: \( 2x + 2y + 2z = 7 + 8 + 9 = 24 \), deci \( x + y + z = 12 \).
Pentru a afla \( AM \) (care este \( x \)), scădem din sumă latura care nu îl conține pe \( x \), adică \( BC \) (\( y + z \)):
\( x = (x + y + z) - (y + z) = 12 - 8 = 4 \text{ cm} \).
Așadar, \( AM = 4 \text{ cm} \).
Dificilă: Fie un punct \( M \) exterior unui cerc de centru \( O \) și rază \( r = 4 \text{ cm} \). Se duc tangentele \( MA \) și \( MB \) la cerc. Știind că măsura unghiului dintre tangente este \( \measuredangle AMB = 60^\circ \), calculează lungimea segmentului \( OM \).
Dreapta \( OM \) este bisectoarea unghiului \( \measuredangle AMB \), deci \( \measuredangle AMO = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ \).
Raza \( OA \) este perpendiculară pe tangenta \( MA \), deci triunghiul \( \Delta OAM \) este dreptunghic în \( A \) (\( \measuredangle OAM = 90^\circ \)).
În triunghiul dreptunghic \( \Delta OAM \), cateta opusă unghiului de \( 30^\circ \) este \( OA = 4 \text{ cm} \).
Conform teoremei unghiului de \( 30^\circ \), cateta opusă este jumătate din ipotenuză:
\( OA = \frac{OM}{2} \implies 4 = \frac{OM}{2} \implies OM = 8 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: