Lecția II.10 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
\( a = \sqrt{5} \cdot (2\sqrt{3} - 4\sqrt{2}) - 2\sqrt{15} = \cancel{2\sqrt{15}} - 4\sqrt{10} - \cancel{2\sqrt{15}} = -4\sqrt{10} \) \( b = 5\sqrt{10} - 8\sqrt{10} + 3\sqrt{10} = (5 - 8 + 3)\sqrt{10} = 0 \) \( a \cdot b = -4\sqrt{10} \cdot 0 = 0 \Rightarrow \text{A} \)
b)
\( a = 6\sqrt{7} - 12\sqrt{3} - 2\sqrt{9 \cdot 7} = \cancel{6\sqrt{7}} - 12\sqrt{3} - \cancel{6\sqrt{7}} = -12\sqrt{3} \) \( b = 2\sqrt{3} - 3\sqrt{3} + 5\sqrt{3} = 4\sqrt{3} \) \( a : b = \frac{-12\cancel{\sqrt{3}}}{4\cancel{\sqrt{3}}} = -3 \neq -3\sqrt{3} \Rightarrow \text{F} \)
c)
\( |2x - 3\sqrt{2}| = 5\sqrt{2} \) \( 2x - 3\sqrt{2} = 5\sqrt{2} \Rightarrow 2x = 8\sqrt{2} \Rightarrow x = 4\sqrt{2} \) \( 2x - 3\sqrt{2} = -5\sqrt{2} \Rightarrow 2x = -2\sqrt{2} \Rightarrow x = -\sqrt{2} \) \( x \in \{-\sqrt{2}, 4\sqrt{2}\} \Rightarrow \text{A} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a stabili valoarea de adevăr a fiecărei afirmații, vom simplifica expresiile numerice pas cu pas, folosind regulile de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, distributivitatea înmulțirii față de adunare/scădere și reducerea termenilor asemenea.

a) Verificarea egalității \( a \cdot b = 0 \)

Pasul 1: Simplificarea numărului \( a \)

Aplicăm distributivitatea și scoatem factorii de sub radical (\( \sqrt{12} = 2\sqrt{3} \), \( \sqrt{60} = 2\sqrt{15} \)): \[ a = \sqrt{5} \cdot (2\sqrt{3} - 4\sqrt{2}) - 2\sqrt{15} \] \[ a = 2\sqrt{15} - 4\sqrt{10} - 2\sqrt{15} \] Observăm termenii opuși \( 2\sqrt{15} \) și \( -2\sqrt{15} \), pe care îi reducem: \[ a = \cancel{2\sqrt{15}} - 4\sqrt{10} - \cancel{2\sqrt{15}} = -4\sqrt{10} \]

Pasul 2: Simplificarea numărului \( b \)

Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen (\( \sqrt{250} = 5\sqrt{10} \), \( \sqrt{90} = 3\sqrt{10} \)): \[ b = 5\sqrt{10} - 8\sqrt{10} + 3\sqrt{10} \] Efectuăm calculele cu coeficienții radicalului \( \sqrt{10} \): \[ b = (5 - 8 + 3)\sqrt{10} = 0\sqrt{10} = 0 \]

Pasul 3: Calculul produsului \( a \cdot b \)

\[ a \cdot b = -4\sqrt{10} \cdot 0 = 0 \] Afirmația este Adevărată.

b) Verificarea egalității \( a : b = -3\sqrt{3} \)

Pasul 1: Simplificarea numărului \( a \)

Efectuăm înmulțirea și scoatem factorii de sub radical (\( \sqrt{63} = 3\sqrt{7} \)): \[ a = 6\sqrt{7} - 12\sqrt{3} - 2 \cdot 3\sqrt{7} \] \[ a = 6\sqrt{7} - 12\sqrt{3} - 6\sqrt{7} \] Reducem termenii opuși: \[ a = \cancel{6\sqrt{7}} - 12\sqrt{3} - \cancel{6\sqrt{7}} = -12\sqrt{3} \]

Pasul 2: Simplificarea numărului \( b \)

Scoatem factorii de sub radical (\( \sqrt{27} = 3\sqrt{3} \), \( \sqrt{75} = 5\sqrt{3} \)): \[ b = 2\sqrt{3} - 3\sqrt{3} + 5\sqrt{3} \] \[ b = (2 - 3 + 5)\sqrt{3} = 4\sqrt{3} \]

Pasul 3: Calculul câtului \( a : b \)

\[ a : b = \frac{-12\sqrt{3}}{4\sqrt{3}} = \frac{-12}{4} \cdot \frac{\cancel{\sqrt{3}}^1}{\cancel{\sqrt{3}}_1} = -3 \] Deoarece \( -3 \neq -3\sqrt{3} \), afirmația este Falsă.

c) Rezolvarea ecuației \( |2x - \sqrt{18}| = \sqrt{50} \)

Pasul 1: Simplificarea radicalilor

Avem \( \sqrt{18} = 3\sqrt{2} \) și \( \sqrt{50} = 5\sqrt{2} \). Ecuația devine: \[ |2x - 3\sqrt{2}| = 5\sqrt{2} \]

Pasul 2: Analizarea celor două cazuri ale modulului

Cazul 1: \( 2x - 3\sqrt{2} = 5\sqrt{2} \) \[ 2x = 5\sqrt{2} + 3\sqrt{2} \Rightarrow 2x = 8\sqrt{2} \Rightarrow x = 4\sqrt{2} \] Cazul 2: \( 2x - 3\sqrt{2} = -5\sqrt{2} \) \[ 2x = -5\sqrt{2} + 3\sqrt{2} \Rightarrow 2x = -2\sqrt{2} \Rightarrow x = -\sqrt{2} \] Mulțimea soluțiilor este \( \{-\sqrt{2}, 4\sqrt{2}\} \). Afirmația este Adevărată.

Rezolvare scurtă:

a) \( a = 2\sqrt{15}-4\sqrt{10}-2\sqrt{15} = -4\sqrt{10} \); \( b = 5\sqrt{10}-8\sqrt{10}+3\sqrt{10} = 0 \). \( a \cdot b = 0 \). (A) b) \( a = 6\sqrt{7}-12\sqrt{3}-6\sqrt{7} = -12\sqrt{3} \); \( b = 2\sqrt{3}-3\sqrt{3}+5\sqrt{3} = 4\sqrt{3} \). \( a:b = -3 \). (F) c) \( |2x-3\sqrt{2}| = 5\sqrt{2} \Rightarrow 2x-3\sqrt{2} = \pm 5\sqrt{2} \Rightarrow x \in \{4\sqrt{2}, -\sqrt{2}\} \). (A)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Înmulțirea și împărțirea sub radical: Radicalii se pot înmulți sau împărți introducând valorile sub aceeași rădăcină pătrată: \( \sqrt{a} \cdot \sqrt{b} = \sqrt{ab} \) și \( \sqrt{a} : \sqrt{b} = \sqrt{a:b} \).
Coeficienții: Se calculează separat de valorile de sub radical: \( 2\sqrt{3} \cdot 4\sqrt{5} = 8\sqrt{15} \).
Raționalizarea: Se folosește pentru a elimina radicalii de la numitorul unei fracții (se amplifică fracția cu radicalul respectiv).
Distributivitatea: Permite desfacerea parantezelor în calcule mixte: \( a(b+c) = ab + ac \).
Pentru a efectua înmulțirea și împărțirea numerelor reale iraționale (care conțin radicali), se aplică reguli specifice, aducând numerele sub același radical.
Produsul radicalilor: \[ \sqrt{a} \cdot \sqrt{b} = \sqrt{a \cdot b}, \text{ unde } a \geq 0, b \geq 0 \] Câtul radicalilor: \[ \frac{\sqrt{a}}{\sqrt{b}} = \sqrt{\frac{a}{b}}, \text{ unde } a \geq 0, b > 0 \] *Câtul se poate scrie și sub formă de împărțire clasică: \( \sqrt{a} : \sqrt{b} = \sqrt{a : b} \)
Dacă numerele reale au și coeficienți în fața radicalilor, înmulțim coeficienții între ei și radicalii între ei: \[ b\sqrt{m} \cdot c\sqrt{p} = (b \cdot c)\sqrt{m \cdot p} \]
\( \sqrt{2} \cdot \sqrt{3} = \sqrt{2 \cdot 3} = \sqrt{6} \)
\( \frac{\sqrt{15}}{\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{15}{3}} = \sqrt{5} \)
\( 2\sqrt{5} \cdot 3\sqrt{2} = (2 \cdot 3)\sqrt{5 \cdot 2} = 6\sqrt{10} \)
Efectuați calculul: \( 10\sqrt{14} : 2\sqrt{7} \)
Împărțim coeficienții între ei și cantitățile de sub radical între ele:
\( (10 : 2)\sqrt{14 : 7} = 5\sqrt{2} \)
De multe ori, pentru a simplifica un calcul sau un rezultat final, este necesară prelucrarea formei numerelor iraționale.
Introducerea factorului sub radical: \[ a\sqrt{b} = \sqrt{a^2 \cdot b}, \text{ unde } a \geq 0, b \geq 0 \]
Raționalizarea numitorului (eliminarea radicalului de la numitor): \[ \frac{a}{b\sqrt{c}} = \frac{a\sqrt{c}}{bc}, \text{ unde } a \in \mathbb{R}, b \neq 0, c > 0 \]
Introducere: \( 3\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18} \)
Raționalizare: Amplificăm fracția cu \( \sqrt{3} \): \[ \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{\sqrt{3} \cdot \sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3} \]
Înmulțirea numerelor reale are aceleași proprietăți ca înmulțirea numerelor raționale (este comutativă, asociativă și admite element neutru).
Împărțirea a două numere reale reprezintă de fapt înmulțirea primului număr cu inversul celui de-al doilea: \( a : b = a \cdot b^{-1} = a \cdot \frac{1}{b} \).
Distributivitatea: Înmulțirea este distributivă față de adunare și scădere. \[ a \cdot (b + c) = a \cdot b + a \cdot c \] Când aplicăm regula invers, de la \( a \cdot b + a \cdot c \) la \( a \cdot (b + c) \), spunem că am scos factor comun pe \( a \).
\( \sqrt{2} \cdot (\sqrt{3} + \sqrt{5}) = \sqrt{2} \cdot \sqrt{3} + \sqrt{2} \cdot \sqrt{5} = \sqrt{6} + \sqrt{10} \)
Scoateți factor comun în expresia: \( 5\sqrt{7} - \sqrt{21} \)
Observăm că \( \sqrt{21} = \sqrt{7 \cdot 3} = \sqrt{7} \cdot \sqrt{3} \).
Deci expresia devine: \( 5\sqrt{7} - \sqrt{7} \cdot \sqrt{3} \).
Scoatem factor comun pe \( \sqrt{7} \):
\( \sqrt{7}(5 - \sqrt{3}) \).

Probleme practice

Ușoară: Calculați și scrieți rezultatul sub forma cea mai simplă: \( \sqrt{3} \cdot \sqrt{12} \).
Aplicăm regula produsului de radicali:
\( \sqrt{3} \cdot \sqrt{12} = \sqrt{3 \cdot 12} = \sqrt{36} \)
Deoarece \( 6^2 = 36 \), rezultatul este \( 6 \).
Medie: Calculați: \( (4\sqrt{15} \cdot 2\sqrt{5}) : (8\sqrt{3}) \)
Pasul 1: Efectuăm înmulțirea din paranteză.
\( 4\sqrt{15} \cdot 2\sqrt{5} = (4 \cdot 2)\sqrt{15 \cdot 5} = 8\sqrt{75} \)
Pasul 2: Efectuăm împărțirea.
\( 8\sqrt{75} : 8\sqrt{3} = (8 : 8)\sqrt{75 : 3} = 1\sqrt{25} \)
Pasul 3: Calculăm radicalul final.
\( \sqrt{25} = 5 \).
Dificilă: Calculați expresia aducând rezultatul la o formă simplificată: \( \sqrt{3}(\sqrt{27} - 2\sqrt{3}) + \frac{15}{\sqrt{3}} \).
Pasul 1: Aplicăm distributivitatea pentru prima parte.
\( \sqrt{3} \cdot \sqrt{27} - \sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} = \sqrt{81} - 2\sqrt{9} \)
Pasul 2: Calculăm radicalii obținuți.
\( 9 - 2 \cdot 3 = 9 - 6 = 3 \)
Pasul 3: Raționalizăm numitorul fracției din a doua parte a expresiei amplificând cu \( \sqrt{3} \).
\( \frac{15}{\sqrt{3}} = \frac{15\sqrt{3}}{3} = 5\sqrt{3} \)
Pasul 4: Adunăm rezultatele parțiale.
Rezultat final: \( 3 + 5\sqrt{3} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: