Lecția III.9 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
\( -8 + x = -3 \) \( x = -3 - (-8) = -3 + 8 = 5 \) \( -8 + 5 = -3 \)
b)
\( -10 - x = -4 \) \( x = -10 - (-4) = -10 + 4 = -6 \) \( -10 - (-6) = -4 \)
c)
\( -4 \cdot x = 56 \) \( x = 56 : (-4) = -14 \) \( -4 \cdot (-14) = 56 \)
d)
\( 48 : x = -12 \) \( x = 48 : (-12) = -4 \) \( 48 : (-4) = -12 \)
e)
\( x : 9 = -108 \) \( x = -108 \cdot 9 = -972 \) \( -972 : 9 = -108 \)
f)
\( x^3 = -27 \) \( x = -3 \) deoarece \( (-3)^3 = -27 \) \( (-3)^3 = -27 \)

Rezolvare detaliată

Rezolvarea exercițiului prin determinarea termenului necunoscut

Pentru a găsi numerele întregi care lipsesc, vom aplica regulile de aflare a termenului necunoscut pentru fiecare operație matematică (adunare, scădere, înmulțire, împărțire și ridicare la putere) în mulțimea numerelor întregi (\( \mathbb{Z} \)).

a) \( -8 + \dots = -3 \)

Trebuie să aflăm un termen al adunării. Vom scădea termenul cunoscut din sumă: \[ x = -3 - (-8) \] Transformăm scăderea în adunare cu opusul lui \( -8 \): \[ x = -3 + 8 = 5 \] Verificare: \( -8 + 5 = -3 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul 5.

b) \( -10 - \dots = -4 \)

Aici trebuie să aflăm scăzătorul. Scădem diferența din descăzut: \[ x = -10 - (-4) \] Transformăm scăderea în adunare cu opusul lui \( -4 \): \[ x = -10 + 4 = -6 \] Verificare: \( -10 - (-6) = -10 + 6 = -4 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul -6.

c) \( -4 \cdot \dots = 56 \)

Pentru a afla un factor al înmulțirii, împărțim produsul la factorul cunoscut: \[ x = 56 : (-4) \] Conform regulii semnelor la împărțire (\( (+) : (-) = (-) \)): \[ x = -14 \] Verificare: \( -4 \cdot (-14) = 56 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul -14.

d) \( 48 : \dots = -12 \)

Trebuie să aflăm împărțitorul. Împărțim deîmpărțitul la cât: \[ x = 48 : (-12) \] Aplicăm regula semnelor (\( (+) : (-) = (-) \)): \[ x = -4 \] Verificare: \( 48 : (-4) = -12 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul -4.

e) \( \dots : 9 = -108 \)

Pentru a afla deîmpărțitul, înmulțim câtul cu împărțitorul: \[ x = -108 \cdot 9 \] Aplicăm regula semnelor (\( (-) \cdot (+) = (-) \)): \[ x = -972 \] Verificare: \( -972 : 9 = -108 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul -972.

f) \( (\dots)^3 = -27 \)

Trebuie să găsim un număr întreg care, ridicat la puterea a treia, dă \( -27 \). Deoarece exponentul este impar (3) și rezultatul este negativ, baza trebuie să fie negativă. Știm că \( 3^3 = 3 \cdot 3 \cdot 3 = 27 \). Atunci: \[ x = -3 \] Verificare: \( (-3)^3 = (-3) \cdot (-3) \cdot (-3) = 9 \cdot (-3) = -27 \) (Adevărat). Spațiul liber se completează cu numărul -3.

Rezolvare scurtă:

a)

\( -8 + 5 = -3 \)

b)

\( -10 - (-6) = -4 \)

c)

\( -4 \cdot (-14) = 56 \)

d)

\( 48 : (-4) = -12 \)

e)

\( -972 : 9 = -108 \)

f)

\( (-3)^3 = -27 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Pentru a rezolva o ecuație de tipul \( ax + c = bx + d \), principiul de bază este separarea termenilor. Trecerea unui termen dintr-o parte în alta a semnului de egalitate se face întotdeauna cu semn schimbat.
Exemplu rapid: \( 3x - 4 = x + 6 \) devine \( 3x - x = 6 + 4 \), de unde rezultă \( 2x = 10 \), adică \( x = 5 \).
Ecuațiile care conduc la același rezultat se numesc echivalente. O soluție este acceptată doar dacă face parte din mulțimea cerută (de exemplu, mulțimea numerelor întregi \( \mathbb{Z} \)).
O ecuație într-o mulțime numerică \( M \) este o egalitate care conține un element necunoscut din \( M \), reprezentat printr-o literă (de obicei \( x \)).
Expresiile aflate de o parte și de alta a semnului egal se numesc membrii egalității (membrul stâng și membrul drept).
O soluție a ecuației este orice număr din mulțimea \( M \) care, pus în locul necunoscutei, face ca egalitatea să fie adevărată.
A rezolva o ecuație înseamnă a-i găsi toate soluțiile posibile în mulțimea dată.
Pentru ecuația \( x - x^2 = 3x \):
Membrul stâng este \( x - x^2 \), iar membrul drept este \( 3x \). Literă \( x \) este necunoscuta.
Verificați dacă numărul \( -2 \) este soluție pentru ecuația \( -3x + 6 = 12 \).
Înlocuim pe \( x \) cu \( -2 \) în ecuație:
\( -3 \cdot (-2) + 6 = 12 \)
\( 6 + 6 = 12 \)
\( 12 = 12 \) (adevărat).
Răspuns: Da, \( -2 \) este soluție a ecuației.
Două ecuații care au exact aceleași soluții în aceeași mulțime se numesc ecuații echivalente. Echivalența se notează cu simbolul \( \Leftrightarrow \).
Ecuațiile \( 6x - 5 = 3x + 1 \), \( 3x = 6 \) și \( 12x - 4 = 6x + 8 \) au toate soluția unică \( 2 \), deci putem scrie: \[ 6x - 5 = 3x + 1 \Leftrightarrow 3x = 6 \Leftrightarrow 12x - 4 = 6x + 8 \]
Pentru a rezolva ecuații, le transformăm în ecuații echivalente mai simple, folosind următoarele proprietăți:
Dacă adunăm sau scădem același număr din ambii membri ai unei ecuații, obținem o ecuație echivalentă.
Regula mutării termenilor: Orice termen poate fi trecut dintr-un membru în celălalt al ecuației, cu condiția să i se schimbe semnul (din \(+\) în \(-\) și invers).
Dacă înmulțim sau împărțim ambii membri ai unei ecuații cu un număr nenul (diferit de zero), obținem o ecuație echivalentă.
Se trec toți termenii care conțin necunoscuta într-un membru (de obicei în stânga) și toți termenii liberi (numerele simple) în celălalt membru. Atenție la schimbarea semnelor!
Se reduc termenii asemenea din fiecare membru. Se ajunge la o ecuație simplă de forma \( a \cdot x = b \), unde \( a \) este coeficientul necunoscutei, iar \( b \) este termenul liber.
Se împart ambii membri la coeficientul \( a \) (dacă \( a \neq 0 \)). Soluția va fi \( x = b : a \).
Notă pentru mulțimea numerelor întregi (\( \mathbb{Z} \)): Dacă împărțirea nu dă un număr întreg (adică \( a \) nu îl divide pe \( b \)), ecuația nu are soluție în \( \mathbb{Z} \).
Exemplu de rezolvare pas cu pas: Rezolvăm ecuația \( -2t + 9 = 2t + 5 \) în \( \mathbb{Z} \).
Ecuația obținută Explicația etapei
\( -2t + 9 = 2t + 5 \) Ecuația inițială.
\( -2t = 2t + 5 - 9 \) Trecem termenul \( +9 \) în membrul drept, schimbându-i semnul (devine \( -9 \)).
\( -2t - 2t = +5 - 9 \) Trecem termenul \( 2t \) în membrul stâng, schimbându-i semnul (devine \( -2t \)).
\( -4t = -4 \) Efectuăm calculele în ambii membri.
\( t = 1 \) Împărțim ambii membri la \( -4 \). Deoarece \( 1 \in \mathbb{Z} \), soluția este validă. Mulțimea soluțiilor: \( S = \{1\} \).

Probleme de antrenament

Ușoară: Rezolvați în mulțimea numerelor întregi (\( \mathbb{Z} \)) ecuația: \( 7x - 14 = 0 \).
Mutăm termenul liber în partea dreaptă cu semn schimbat:
\( 7x = 14 \)
Împărțim ambii membri la 7:
\( x = 14 : 7 \)
\( x = 2 \)
Deoarece \( 2 \in \mathbb{Z} \), mulțimea soluțiilor este \( S = \{2\} \).
Medie: Rezolvați ecuația \( 2x - 1 = -3 \) în mulțimea \( A = \{-3, -2, -1, 2\} \).
Rezolvăm ecuația parcurgând etapele:
\( 2x = -3 + 1 \) (am mutat pe \( -1 \) cu semn schimbat)
\( 2x = -2 \)
\( x = -2 : 2 \)
\( x = -1 \)
Verificăm dacă soluția aparține mulțimii date: \( -1 \in A \).
Prin urmare, mulțimea soluțiilor este \( S = \{-1\} \).
Dificilă: Rezolvați în mulțimea numerelor întregi (\( \mathbb{Z} \)) ecuația: \( 5(x + 3) = 2(5x - 5) \).
Mai întâi desfacem parantezele (înmulțim factorul din față cu fiecare termen din paranteză):
\( 5x + 15 = 10x - 10 \)
Separăm termenii (mutăm pe \( 10x \) în stânga și pe \( 15 \) în dreapta, schimbând semnele):
\( 5x - 10x = -10 - 15 \)
Efectuăm calculele:
\( -5x = -25 \)
Împărțim la coeficientul lui \( x \), adică la \( -5 \):
\( x = -25 : (-5) \)
\( x = 5 \)
Deoarece \( 5 \in \mathbb{Z} \), mulțimea soluțiilor este \( S = \{5\} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: