Lecția II.3.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
Temperatura la începutul experimentului
Momentul de început: \( t = 0 \text{ s} \) Din diagramă, pentru \( t = 0 \), citim pe axa ordonatelor valoarea temperaturii:\[ T = 20^\circ\text{C} \]Răspuns: varianta B.
b)
Timpul după care s-a atins temperatura maximă
Identificăm punctul cel mai înalt al graficului. Coborâm proiecția pe axa timpului (axa absciselor):\[ t = 180 \text{ s} \]Transformăm secundele în minute:\[ 1 \text{ min} = 60 \text{ s} \]\[ t = 180 : 60 = 3 \text{ minute} \]Răspuns: varianta D.

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva cerințele, vom analiza diagrama de tip linie din secțiunea de autoevaluare (pagina 70). Aceasta reprezintă variația temperaturii apei (\( y \)) în funcție de timpul de încălzire (\( x \)).

a) La începutul experimentului temperatura apei din vas era de:

Pasul 1: Identificarea momentului de început

„Începutul experimentului” corespunde momentului în care timpul este zero. Pe axa orizontală (axa absciselor), căutăm valoarea \( 0 \).

Pasul 2: Citirea valorii de pe axa verticală

Urmărim punctul de pe grafic care se află pe axa verticală (axa ordonatelor). Observăm că linia graficului pornește exact de la gradația \( 20 \) de pe axa temperaturii. Așadar, la momentul \( t = 0 \text{ s} \), temperatura era de \( 20^\circ\text{C} \). Răspunsul corect este varianta B.

b) Apa a atins temperatura maximă după:

Pasul 1: Identificarea punctului de maxim

Temperatura maximă corespunde celui mai înalt punct de pe linia graficului. Observăm că vârful graficului se află între valorile \( 60 \) și \( 80 \) pe axa temperaturii (mai exact la \( 75^\circ\text{C} \)).

Pasul 2: Determinarea timpului corespunzător

Din acest punct cel mai înalt, coborâm o perpendiculară pe axa orizontală pentru a citi timpul. Punctul corespunde valorii de \( 180 \text{ secunde} \).

Pasul 3: Transformarea unităților de măsură

Răspunsurile sunt exprimate atât în secunde, cât și în minute. Știm că \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \). Calculăm: \[ 180 : 60 = 3 \text{ minute} \] Comparând cu variantele de răspuns: - A. \( 80 \text{ s} \) (incorect) - B. \( 2 \text{ minute} = 120 \text{ s} \) (incorect) - C. \( 240 \text{ s} \) (incorect) - D. \( 3 \text{ minute} \) (corect) Răspunsul corect este varianta D.

Rezolvare scurtă:

a)

\( t = 0 \Rightarrow T = 20^\circ\text{C} \) Răspuns: B.

b)

\( T_{max} \) este atinsă la \( t = 180 \text{ s} \) \( 180 \text{ s} = 180 : 60 \text{ min} = 3 \text{ min} \) Răspuns: D.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Reprezentarea datelor: Datele tabelare se pot ilustra folosind softuri (ex: Excel).
• Diagrama de tip coloană: Compară valori; înălțimea este direct proporțională cu valoarea numerică.
• Diagrama circulară: Reprezintă procente dintr-un întreg (\( 100\% \)); \(\text{Măsura arc} = \frac{\text{Procent} \cdot 360^\circ}{100}\).
• Diagrama prin puncte: Evidențiază relația dintre două variabile. Dacă variabilele sunt direct proporționale, punctele reprezentării grafice sunt coliniare (situate pe o dreaptă).
Pentru a analiza și prelucra ușor cantități mari de date, acestea se organizează în tabele și se reprezintă grafic folosind softuri specializate, precum Microsoft Excel.
Dacă variabilele \( x_1, x_2, \dots, x_n \) sunt caracterizate numeric prin valorile \( m_1, m_2, \dots, m_n \), informațiile se organizează astfel:
Variabila \( x_1 \) \( x_2 \) ... \( x_n \)
Număr / Valoare \( m_1 \) \( m_2 \) ... \( m_n \)
Este utilizată pentru a compara valorile numerice ale diferitelor categorii. În diagrama rezultată, înălțimile coloanelor sunt direct proporționale cu valorile numerice reprezentate.
Crearea unei diagrame în Excel:
Deschideți o foaie de calcul (Excel).
Introduceți datele în celulele foii de lucru, sub formă de tabel.
Selectați tabelul și faceți clic pe meniul Inserare, apoi alegeți pictograma Coloană.
Diagrama va fi afișată imediat.
Diagramă de tip coloană cu axă orizontală (categorii/variabile) și axă verticală (valori numerice). Coloanele au înălțimi diferite, ilustrând vizual diferențele dintre valori.
Se folosește atunci când datele reprezintă părți procentuale ale unui întreg (\( 100\% \)). Diagrama arată ca un disc împărțit în felii (sectoare de cerc).
Măsurile arcelor de cerc (unghiurile sectoarelor) sunt direct proporționale cu valorile procentuale. Unui procent de \( 100\% \) îi corespunde un cerc complet de \( 360^\circ \).
Calculul unghiului la centru pentru un anumit procent: \[ \text{Măsura arc} = \frac{\text{Procent} \cdot 360^\circ}{100\%} \]
Dacă o categorie reprezintă \( 20\% \) din total, măsura arcului corespunzător în diagrama circulară va fi: \[ \frac{20 \cdot 360^\circ}{100} = \frac{7200^\circ}{100} = 72^\circ \]
Diagramă circulară împărțită în mai multe sectoare colorate diferit, fiecare sector având etichetat procentul pe care îl reprezintă din totalul de 100%.
Acest tip de diagramă este foarte util pentru a observa relația (dependența) dintre două mărimi. Fiecare pereche de date din tabel devine un punct într-un sistem de axe.
Dacă, prin unirea punctelor, se obține o linie dreaptă (punctele sunt coliniare), înseamnă că variabilele sunt în relație de proporționalitate directă.
Dacă viteza de deplasare este constantă, atunci timpul și distanța sunt direct proporționale. Graficul timp-distanță va fi format din puncte situate pe o dreaptă.
Sistem de axe ortogonale unde pe axa orizontală este timpul, iar pe axa verticală distanța. Câteva puncte sunt trasate și se află pe o linie dreaptă ascendentă, arătând coliniaritatea.

Probleme de antrenament

Ușoară: Un sondaj arată preferințele elevilor pentru activități sportive (exprimate în procente din totalul elevilor școlii). Ce tip de diagramă este cel mai potrivit pentru a reprezenta aceste date?
Deoarece datele reprezintă părți procentuale dintr-un întreg (\( 100\% \)), cel mai potrivit mod de reprezentare este diagrama circulară.
Medie: Într-o diagramă circulară, sectorul corespunzător elevilor care preferă matematica reprezintă \( 15\% \) din total. Calculați măsura unghiului la centru pentru acest sector.
Se aplică regula de trei simplă (sau formula directă): procentului de \( 100\% \) îi corespund \( 360^\circ \). \[ \text{Măsura arc} = \frac{15 \cdot 360^\circ}{100} = \frac{5400^\circ}{100} = 54^\circ \] Răspuns: Măsura arcului este de \( 54^\circ \).
Dificilă: Un vehicul se deplasează cu viteză constantă. Într-un tabel s-au notat timpul \( t \) (în ore) și distanța parcursă \( d \) (în km). Perechile \((t, d)\) sunt \((1, 30)\), \((2, 60)\) și \((4, 120)\).
a) Dacă se realizează o diagramă prin puncte, cum vor fi așezate aceste puncte?
b) Ce distanță se va parcurge în \( 5 \) ore?
a) Verificăm proporționalitatea: \( \frac{30}{1} = \frac{60}{2} = \frac{120}{4} = 30 \). Mărimile sunt direct proporționale. Prin urmare, într-o diagramă prin puncte, acestea vor fi coliniare (situate pe o dreaptă).
b) Folosind constanta de proporționalitate (\( 30 \text{ km/h} \)): \[ \frac{d}{5} = 30 \implies d = 5 \cdot 30 = 150 \text{ km} \] Răspuns: Punctele sunt coliniare. Distanța parcursă în 5 ore este de 150 km.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: