Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)
\( +2 \in \mathbb{Z} \implies A \) (număr întreg pozitiv)
b)
\( -2 \in \mathbb{Z} \implies A \) (număr întreg negativ)
c)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \) \( +5 \in \mathbb{N} \implies +5 \in \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} \implies A \)
d)
\( \mathbb{Z} \setminus \mathbb{N} = \mathbb{Z}_{-}^* = \{-1, -2, -3, \dots\} \) \( -11 \in \mathbb{Z}_{-}^* \implies A \)
e)
\( 4,5 \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} \implies 4,5 \notin \mathbb{Z} \implies A \)
f)
\( -1,2 \in \mathbb{Q} \setminus \mathbb{Z} \implies -1,2 \notin \mathbb{Z} \implies F \)
g)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \neq \mathbb{Z} \implies F \)
h)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \implies A \)
i)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \cup \mathbb{Z} = \mathbb{Z} \neq \mathbb{N} \implies F \)
j)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \cup \mathbb{Z} = \mathbb{Z} \implies A \)
k)
\( \mathbb{Z} \setminus \mathbb{N} = \{-1, -2, -3, \dots\} \neq \varnothing \implies F \)
l)
\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \implies \mathbb{N} \setminus \mathbb{Z} = \varnothing \implies A \)

Rezolvare detaliată

Analiza apartenenței și relațiilor dintre mulțimile \(\mathbb{N}\) și \(\mathbb{Z}\)

Pentru a stabili valoarea de adevăr a acestor propoziții, trebuie să ne reamintim definițiile mulțimilor:
  • Mulțimea numerelor naturale (\(\mathbb{N}\)): \(\{0, 1, 2, 3, \dots\}\).
  • Mulțimea numerelor întregi (\(\mathbb{Z}\)): \(\{\dots, -3, -2, -1, 0, +1, +2, +3, \dots\}\).
  • Relația fundamentală este \(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\) (orice număr natural este un număr întreg).

a) \( +2 \in \mathbb{Z} \)

Numărul \( +2 \) este un număr întreg pozitiv. Orice număr cu semnul plus sau fără semn (natural) aparține mulțimii numerelor întregi. Valoare de adevăr: A

b) \( -2 \in \mathbb{Z} \)

Numărul \( -2 \) este un număr întreg negativ. Mulțimea \(\mathbb{Z}\) include toate numerele întregi negative. Valoare de adevăr: A

c) \( +5 \in \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} \)

Intersecția \(\mathbb{N} \cap \mathbb{Z}\) este egală cu \(\mathbb{N}\), deoarece \(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\). Cum \( +5 \) este un număr natural, el aparține intersecției. Valoare de adevăr: A

d) \( -11 \in \mathbb{Z} \setminus \mathbb{N} \)

Diferența \(\mathbb{Z} \setminus \mathbb{N}\) reprezintă mulțimea numerelor întregi negative (\(\mathbb{Z}_{-}^*\)). Deoarece \( -11 \) este un număr întreg negativ, el aparține acestei mulțimi. Valoare de adevăr: A

e) \( 4,5 \notin \mathbb{Z} \)

Numărul \( 4,5 \) este un număr rațional (zecimal), nu este un număr întreg. Simbolul \(\notin\) înseamnă „nu aparține”, deci afirmația că \( 4,5 \) nu aparține lui \(\mathbb{Z}\) este corectă. Valoare de adevăr: A

f) \( -1,2 \in \mathbb{Z} \)

Numărul \( -1,2 \) este un număr zecimal. Mulțimea numerelor întregi \(\mathbb{Z}\) nu conține numere cu virgulă (fracții zecimale care nu se pot scrie ca întregi). Valoare de adevăr: F

g) \( \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{Z} \)

Intersecția a două mulțime unde una este inclusă în cealaltă (\(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\)) este mulțimea mai mică, adică \(\mathbb{N}\). Astfel, \(\mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N}\), nu \(\mathbb{Z}\). Valoare de adevăr: F

h) \( \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \)

Așa cum am explicat la punctul precedent, deoarece \(\mathbb{N}\) este o submulțime a lui \(\mathbb{Z}\), elementele comune sunt exact elementele lui \(\mathbb{N}\). Valoare de adevăr: A

i) \( \mathbb{N} \cup \mathbb{Z} = \mathbb{N} \)

Reuniunea a două mulțimi unde una este inclusă în cealaltă (\(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\)) este mulțimea mai mare, adică \(\mathbb{Z}\). Valoare de adevăr: F

j) \( \mathbb{N} \cup \mathbb{Z} = \mathbb{Z} \)

Deoarece \(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\), prin reuniune se obține mulțimea care cuprinde toate elementele, adică \(\mathbb{Z}\). Valoare de adevăr: A

k) \( \mathbb{Z} \setminus \mathbb{N} = \varnothing \)

Diferența \(\mathbb{Z} \setminus \mathbb{N}\) conține toate numerele întregi negative (ex: \(-1, -2, \dots\)). Aceasta nu este o mulțime vidă (\(\varnothing\)). Valoare de adevăr: F

l) \( \mathbb{N} \setminus \mathbb{Z} = \varnothing \)

Deoarece orice element din \(\mathbb{N}\) se află deja în \(\mathbb{Z}\) (\(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\)), dacă scădem din \(\mathbb{N}\) toate elementele care sunt și în \(\mathbb{Z}\), nu mai rămâne niciun element. Valoare de adevăr: A

Rezolvare scurtă:

a) A; b) A; c) A (\( \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \)); d) A (\( -11 \in \mathbb{Z}_{-} \)); e) A (\( 4,5 \notin \mathbb{Z} \)); f) F (\( -1,2 \notin \mathbb{Z} \)); g) F (\( \mathbb{N} \cap \mathbb{Z} = \mathbb{N} \)); h) A; i) F (\( \mathbb{N} \cup \mathbb{Z} = \mathbb{Z} \)); j) A; k) F (\( \mathbb{Z} \setminus \mathbb{N} = \mathbb{Z}_{-} \)); l) A (\( \mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \)).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Pe scurt despre Numerele Întregi (\(\mathbb{Z}\)):
• Semne: \(+\) cu \(+\) face \(+\) / \(-\) cu \(-\) face \(+\) (la înmulțire/împărțire). Ex: \((-2) \cdot (-3) = 6\).
• Adunare: Semne identice \(\rightarrow\) se adună și se păstrează semnul (\(-2 - 3 = -5\)). Semne diferite \(\rightarrow\) se scad, câștigă semnul celui mai "mare" (\(-7 + 4 = -3\)).
• Opus și modul: Opusul lui \(-5\) este \(5\). Modulul \(|-5| = 5\).
• Puteri: Baza negativă ridicată la exponent par dă plus (\((-2)^2 = 4\)); la exponent impar dă minus (\((-2)^3 = -8\)).
• Operații: Mai întâi puterile, apoi \(\cdot\) și \(: \), la final \(+\) și \(-\). Atenție la desfacerea parantezelor: minusul din fața parantezei schimbă semnul termenilor!
Numărul întreg este numărul zero sau orice număr natural nenul precedat de semnul „+” sau de semnul „−”.
Mulțimea numerelor întregi se notează cu \(\mathbb{Z}\).
\(\mathbb{Z} = \{\dots, -3, -2, -1, 0, +1, +2, +3, \dots \}\)
Numerele naturale sunt incluse în numerele întregi: \(\mathbb{N} \subset \mathbb{Z}\). (Exemplu: \(+3 = 3\)).
O axă orizontală a numerelor întregi. Are marcată originea în punctul 0. La dreapta lui 0 se află numerele pozitive (+1, +2, +3, ...), iar la stânga lui 0 se află numerele negative (-1, -2, -3, ...). O săgeată spre dreapta indică sensul pozitiv de creștere.
Numerele întregi sunt folosite în viața reală pentru a exprima temperaturi (ex. \(-5^{\circ}\text{C}\) sau \(+20^{\circ}\text{C}\)), altitudini față de nivelul mării (ex. Vârful Omu la \(+2505\text{ m}\)) sau adâncimi (ex. \(-100\text{ m}\)).
Opusul unui număr întreg este numărul cu același modul, dar cu semn schimbat. Două numere opuse sunt simetrice față de originea 0 pe axă.
Opusul lui \(+5\) este \(-5\). Opusul lui \(-7\) este \(+7\). Opusul lui \(0\) este \(0\).
Modulul (valoarea absolută) reprezintă distanța de la origine (0) până la punctul care reprezintă numărul pe axă. Modulul este întotdeauna un număr pozitiv sau zero.
\( |x| = x \), dacă \( x \ge 0 \)
\( |x| = -x \), dacă \( x < 0 \)
Exemple: \( |-3| = 3 \) ; \( |+7| = 7 \) ; \( |0| = 0 \)
Reguli de comparare: Pe axă, numărul din dreapta este mereu mai mare decât cel din stânga.
  • Orice număr pozitiv este mai mare decât \(0\) și decât orice număr negativ. (\(+3 > -10\))
  • Orice număr negativ este mai mic decât \(0\). (\(-5 < 0\))
  • Dintre două numere negative, mai mare este cel cu modulul mai mic (cel mai apropiat de 0). (\(-2 > -15\))
Adunarea:
  • Același semn: se copiază semnul și se adună modulele.
    Ex: \((+2) + (+3) = +5\) ; \((-5) + (-3) = -8\)
  • Semne diferite: se dă semnul numărului cu modulul mai mare și se scad modulele.
    Ex: \((+9) + (-4) = +5\) ; \((+2) + (-7) = -5\)
  • Suma a două numere opuse este mereu \(0\).
    Ex: \( (+7) + (-7) = 0 \)
Scăderea: Se transformă într-o adunare cu opusul scăzătorului.
\( a - b = a + (-b) \)
Exemplu: \((-2) - (+3) = (-2) + (-3) = -5\)
Eliminarea parantezelor (Suma algebrică):
  • Semnul „+” în fața unei paranteze păstrează semnul numărului din interior: \( +(-5) = -5 \)
  • Semnul „-” în fața unei paranteze schimbă semnul numărului din interior (îl transformă în opusul său): \( -(-5) = +5 \) și \( -(+5) = -5 \)
Pentru înmulțire și împărțire se aplică regula semnelor, după care se înmulțesc/împart modulele (numerele propriu-zise).
Semnele numerelor Semnul rezultatului Exemple
Același semn
\((+) \text{ cu } (+)\) sau \((-) \text{ cu } (-)\)
\(+\) (Pozitiv) \((-3) \cdot (-4) = +12\)
\((-15) : (-3) = +5\)
Semne diferite
\((+) \text{ cu } (-)\) sau \((-) \text{ cu } (+)\)
\(-\) (Negativ) \((+5) \cdot (-2) = -10\)
\((+20) : (-4) = -5\)
Împărțirea a două numere întregi are ca rezultat un număr întreg doar dacă deîmpărțitul se împarte exact (fără rest) la împărțitor. Nu se poate împărți la \(0\).
Dacă se înmulțește/împarte o inegalitate cu un număr întreg negativ, sensul inegalității se schimbă!
Ex: \( 2 < 5 \). Înmulțim cu \(-1\) \(\Rightarrow -2 > -5\).
Puterea reprezintă o înmulțire repetată: \( a^n = \underbrace{a \cdot a \cdot \dots \cdot a}_{de\ n\ ori} \), unde \(a\) este baza, iar \(n\) este exponentul.
Semnul puterii unui număr întreg:
  • Dacă baza este pozitivă, rezultatul este întotdeauna pozitiv.
  • Dacă baza este negativă, rezultatul depinde de exponent:
    - Pozitiv, dacă exponentul este par. Ex: \((-3)^2 = +9\)
    - Negativ, dacă exponentul este impar. Ex: \((-2)^3 = -8\)
Reguli de calcul cu puteri:
  • Înmulțire cu aceeași bază: \( a^m \cdot a^n = a^{m+n} \)
  • Împărțire cu aceeași bază: \( a^m : a^n = a^{m-n} \)
  • Puterea unei puteri: \( (a^m)^n = a^{m \cdot n} \)
  • Puterea unui produs/cât: \( (a \cdot b)^n = a^n \cdot b^n \) și \( (a : b)^n = a^n : b^n \)
  • Convenții: \( a^0 = 1 \) (pentru \( a \neq 0 \)); \( a^1 = a \)
Se efectuează mai întâi ridicările la putere.
Se efectuează înmulțirile și împărțirile, în ordinea în care sunt scrise.
Se efectuează adunările și scăderile, în ordinea în care sunt scrise.
Dacă expresia conține paranteze, se rezolvă mai întâi calculele din parantezele rotunde ( ), apoi cele din parantezele pătrate [ ] și, la final, cele din acolade { }. Parantezele rotunde sunt adesea folosite în \(\mathbb{Z}\) doar pentru a proteja semnul unui număr.

Probleme de antrenament

Ușoară: Efectuați calculele:
a) \(-15 + 7\)
b) \((-8) \cdot (-4)\)
a) Numerele au semne diferite. Se dă semnul modulului mai mare (al lui \(-15\)) și se scad modulele (\(15 - 7\)).
Rezultat: \(-8\).

b) La înmulțire aplicăm regula semnelor: \((-) \cdot (-) = (+)\).
Rezultat: \(+32\).
Medie: Scrieți sub forma unei singure puteri, apoi calculați: \[ [(-2)^3 \cdot (-2)^5] : (-2)^6 \]
Aplicăm regulile de calcul cu puteri.
1. La înmulțire se adună exponenții: \((-2)^3 \cdot (-2)^5 = (-2)^{3+5} = (-2)^8\).
2. La împărțire se scad exponenții: \((-2)^8 : (-2)^6 = (-2)^{8-6} = (-2)^2\).
3. Calculăm puterea rezultată (bază negativă, exponent par \(\rightarrow\) rezultat pozitiv): \((-2)^2 = +4\).
Rezultat final: \(4\).
Dificilă: Calculați respectând ordinea efectuării operațiilor: \[ -10 - (-3)^2 \cdot [ -4 + (-15) : (+5) ] \]
Se rezolvă pas cu pas, respectând prioritățile:
1. Împărțirea din interiorul parantezei pătrate și ridicarea la putere:
\((-15) : (+5) = -3\)
\((-3)^2 = +9\)
Expresia devine: \(-10 - (+9) \cdot [ -4 + (-3) ]\)
2. Calculul din paranteza pătrată (eliminăm paranteza rotundă interioră):
\([ -4 - 3 ] = -7\)
Expresia devine: \(-10 - (+9) \cdot (-7)\)
3. Înmulțirea prioritară:
\((+9) \cdot (-7) = -63\)
Expresia devine: \(-10 - (-63)\)
4. Transformarea scăderii în adunare:
\(-10 + 63 = +53\)
Rezultat final: \(53\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: